ALPI revine pe firmamentul culturii ieşene

 

După o pauză de mai bine de un an, Asociaţia Literară Păstorel Iaşi (ALPI) şi-a reluat şedinţele sale lunare cu public, în ziua de 13 iunie 2021 sala de lectură a Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Asachi" Iaşi fiind o gazdă primitoare pentru umoriştii şi poeţii moldoveni.

Deschiderea a fost făcută de preşedintele Mihai Batog-Bujeniţă, care a propus un moment de reculegere în memoria celei care a fost poeta Georgeta Paula Dimitriu, după care octogenarii Dumitru V. Marin şi Mihai Haivas au enumerat câteva evenimente culturale la care au participat în ultima perioadă.
În perspectiva zilei de 15 iunie, Mihai Caba şi Emil Gnatenco au recitat câteva poezii de Mihai Eminescu, peste două zile fiind comemorat marele poet naţional, la 132 ani de la trecerea sa în nefiinţă.

Au recitat apoi din propriile creaţii membrii ALPI şi colaboratorii asociaţiei ieşene, în faţa publicului fiind prezenţi Doina Toma, Cornelia Livia Bejan (care a recitat câteva catrene a mamei sale, regretata Georgeta Paula Dimitriu), Oana Frenţescu, Carmen Marcean, Angela Mihai, Victor Iosif, Sorin Cotlarciuc, Mihai Batog-Bujeniţă, Ioan Hodaş, Vasile Larco, Constantin Profir, Mihai Savin, Constantin "Ticu" Mihai, Gheorghe Bălăceanu, Mihai Haivas.

Poetul Mihai Pintilii a prezentat câteva probleme organizatorice, iar Marieta Gimbuţă a salutat adunarea la prima sa participare în cadrul şedinţelor ALPI.

Următoarea adunare cu public în cadrul ALPI este programată pe 11 iulie 2021, tot de la ora 10.00 şi tot la BJ Gh. Asachi din Iaşi.

DAN TEODORESCU

CĂLĂTOR PRIN SATUL - MUZEU „TRUP ȘI SUFLET” DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL PANTELIMON” - LACU SĂRAT - BRĂILA

 31 mai – 2 iunie 2021. Excursie culturală la Brăila. Liga Scriitorilor Români – Filiala Iași - Nord Est împreună cu partenerii săi, Uniunea Creatorilor Profesioniști – Sucursala Iași, Cenaclul de Literatură și Pictură „Octav Băncilă” al Cercului Militar Iași,  a organizat  o Lansare de carte, în orașul lui Fănuș Neagu. Zile cu ploi torențiale și totuși... Așa cum e firesc mai întâi am vizitat orașul cu monumentele istorice și religioase, parcurile, fântânile arteziene unice, Teatrul Dramatic „Maria Filotti” cu frumoase vitralii, faleza, Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”cu un muzeu unic în țară, aflată la cinci km de Brăila etc. Activitatea s-a încheiat a treia zi cu o vizită oficială la Primărie unde am fost întâmpinați de Doamna Viceprimar, Doinița Ciocan.

        Ziua a doua va rămâne adânc întipărită în inimile noastre. Dis-de-dimineață am pornit spre Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”. O zi întunecată, cu o ploaie cernută fin și multă lumină în suflet am pătruns pe aleea care ne ducea pașii spre lăcașul sfânt. Deodată prin picurii de ploaie, într-un cadru natural deosebit, răsare o clădire din lemn  cu o arhitectură aparte, în stil maramureșean, cu o turlă-clopotniță care se ridică la 24 m înălțime. Pătrundem în interior cu pioșenie și observăm că e decorată cu icoane pictate, unele chiar din secolul al XIX-lea. Înfrigurați, suntem întâmpinați cu un zâmbet larg și multă căldură de Maica Stareță Pantelimona, în această oază de rugăciune și liniște sufletească. Am uitat de pașii făcuți pe o ploaia torențială care nu a încetat toată ziua.

       Maica stareță Pantelimona ne povestește istoricul mănăstirii, ce și-a început existența la 27 iulie 1996, când Înaltpreasfințitul Casian al Dunării de Jos a sfințit locul și a pus piatra de temelie a bisericii noii  mănăstiri. Aflăm despre faptul că i s-a oferit drept hram protector pe Sfântul Mucenic și Doctor fără de arginți Pantelimon, ocrotitorul și vindecătorul bolnavilor. Nici nu se putea un loc mai bun, aici unde sunt darurile naturale vindecătoare, în apropiere de centrul de tratament balneoclimateric. Dacă în această stațiune se vindecă durerile trupești, Sfânta Mănăstire „Sfântul Pantelimon” vindecă bolile sufletului.

           După un răgaz, în locul ce mustește de credință, am fost invitați să vedem Colecția etnografică „Suflet și trup”. Ne îndreptăm spre o altă clădire frumoasă, împodobită cu cele mai alese flori, arhitectura grădinii ne impresionează prin ingeniozitatea amenajării. Maica Iustina ne întâmpină și ne spune că: „Ideea acestui muzeu a încolțit acum 24 de ani, când activam în cadrul Casei de Cultură a Municipiului Tecuci, județul Galați, în Ansamblul folcloric «Doina Siretului». Acolo am cunoscut-o pe doamna Mariana Chiriță, coregrafa noastră. Lucrând împreună, mi-a transmis pasiunea dânsei pentru folclor, pentru tradițiile satului de odinioară. ”Cu bucurie și împlinire și strălucire în ochi ne spune că aici și-a realizat visul. Cu multă dragoste, credință și doritoare de frumosul din viața omului a amenajat Satul – muzeu așa cum arăta odinioară în zilele de sărbătoare și a reușit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, cu sprijinul generos și continuu al maicii starețe Pantelimona și al doamnei Mariana Chiriță, din Tecuci. Colecția muzeală a fost inaugurată în anul 2016  și  reflectă respectul profund pentru tradiția strămoșească. Unicitatea acestui mic muzeu constă în faptul că toate obiectele sunt rânduite după calendarul agro-păstoral cu obiceiuri și datini. Cu multă pasiune, Maica Iustina ne povestește că de mică a fost impresionată de bogăția vieții satului și chiar a cutreierat satele pentru a aduna obiecte care să amintească de datini și obiceiuri, urme ale trecerii unor oameni gospodari, cu frica lui Dumnezeu. Și a mai adăugat că numai astfel poate aduce un omagiu truditorilor gliei care nu se plângeau niciodată de neajunsuri. Idee genială de a partaja colecția și a o amenaja după sărbătorile din calendarul ortodox. Surprinzător pentru noi a fost să observăm cum truditorii pământului se bucurau de fiecare sărbătoare din calendar și cum respectau fiecare obicei specific. Continuă cu același ton blând și smerit  și ne povestește că nu a fost ușor să conceapă un colț cu cele necesare corespunzătoare fiecărei sărbători, pentru aceasta trebuiau adunate obiecte. Muncă asiduă, rezultate pe măsură. Chiar a găsit înțelegere la bătrânii satelor dar și la urmașii lor, care bucuroși au oferit diverse lucruri pentru a rămâne ca amintire.  A structurat muzeul în  pavilioane, în care să poată cuprinde universul spiritual și cultural al țăranului de odinioară: ograda țărănească, sărbătorile creștine, odaia țărănească, biserica satului, expoziția de icoane și obiecte bisericești vechi, chilia mănăstirească, școala din tinda bisericii.

        „Veșnicia s-a născut la sat”, la satul Maicii Iustina, de la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”, de la Lacul Sărat. Coborând scările, așa cum ai pătrunde în trecutul cu amintiri, pășești cu evlavie. Pe perete sunt agățate multe tablouri cu Regina Maria în diverse ipostaze și te întrebi oare ce va fi dincolo de ușă? Atâta noblețe emană imaginile, încât gândești că aceeași noblețe sufletească o înconjoară, ca o coroană și pe creatoarea acestui „așezământ sătesc”.

        La intrare, cum deschizi ușa, Ileana Cosânzeana – simbolul armoniei și cunoașterii satului cu toate obiceiurile și tradițiile sale, care ar putea fi orice fată de la țară, îmbrăcată național, ne întâmpină cu pâine și sare. O privesc atent, îi zâmbesc, îmi zâmbește și nu schițează nici un gest. Privesc mai atent și realizez că e un manechin ce ne primește cu pâine și sare, toate puse pe un prosop național întins pe tavă, obicei străvechi de primire a oaspeților. E clar, surprizele... sătești vor curge precum apa unui izvor cu apă cristalină și prin gând îmi trece dacă la plecare vom fi serviți cu vestitele gogoși, gătite pe plita din ogradă.

Am pătruns în satul unde timpul trece mai greu, domină o liniște și eternitate și dă impresia că a rămas încremenit așa din străfunduri de veac. Închizi ochii și ești în satul tău, un sat oarecare din România. Pătrunzi în copilăria ta prin poarta sufletului pur.

Pășim mai întâi în ogradă, totul pare încremenit la început, apoi se însuflețesc toate și vezi forfota lucrului în curte, în zori de zi. Orice lucru, pentru munca din grădină sau câmp, gospodarul și l-a așezat la locul lui într-o ordine numai de el știută.  Nici gospodina nu s-a lăsat mai prejos și-a aranjat frumos oalele, ulcioarele de lut și câte și mai câte necesare preparării hranei. Într-un colț parcă-i și vezi luând prânzul afară, în ogradă, în jurul unei mese rotunde cu străchini de lut și linguri de lemn, înconjurați de copii. Și cum aleargă imaginația!

        Din ogradă intri direct parcă în hora sărbătorilor din calendar. În orice ungher ai privi, oriunde ți-ai întoarce privirile zărești sătenii în sărbătoare. Sărbătoare și a copilăriei tale când satul întreg era în fierbere. Și, Doamne, toți erau prinși, ca într-un vârtej al bucuriei în așteptarea derulării tuturor obiceiurilor pământului. Privești și concluzionezi că oamenii trăiau în înțelepciune, iar timpul le era prieten. Dorim și noi, vizitatorii, să luăm parte la sărbătoare și călcăm cu smerenie pe pământul străbun, nu degeaba se spune „omul sfințește locul”. Fiecare sat are sufletul său, aici în muzeul Maicii Iustina s-au întâlnit sufletele tuturor satelor și mărturie stau obiectele din jur, adunate din toate colțurile țării. Parcă și auzim rugile strămoșilor noștri adresate lui Dumnezeu, rugăciunile care au străpuns timpul. Încep sărbătorile. Este „Ziua Crucii” și câteva lucruri ne sugerează că nu avem voie să mâncăm fructe cu semințe dispuse în formă de cruce. De Sfântul Dimitrie, protectorul oilor și ciobanilor, privim cum procedează baciul, în această zi, ca să afle ce fel de iarnă va fi și parcă și vedem focul purificator și cum fiecare ia câte un cărbune pentru a-l fărâmița și a-l arunca în grădini și pe ogor pentru a avea recolta bogată. În alt loc observăm cum țăranii împart o lumânare împodobită cu un prosop și flori, pentru cei morți și aflăm că e sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil. Deodată zărim niște tineri care păzesc usturoiul, iar câteva fete au colaci și în fiecare este înfipt câte un usturoi. Zărim și o cunună de usturoi atârnată. Pe dată ne-am dumirit că aici este ziua Sfântului Andrei, și azi se mai păstrează obiceiul de a unge porțile, ferestrele și tocurile ușilor cu usturoi pentru a ne apăra de duhuri rele. Trecem în altă odaie și gospodarii sunt cu toții așezați la masă. Voi zăbovi, o clipă mai mult în odaia țărănească, odaia „de curat” sau „de bună”. E amenajată așa ca în copilăria mea, așa ca în copilăria celui care îi trece pragul. M-au năpădit emoțiile și nu am cum să nu o descriu cum am perceput-o pe când eram o copilă. Odaia de curat își avea povestea ei, avea un înțeles special acea odaie „de curat”, în care erau păstrate tradiția și gândurile pure, de început. Când intrai, pășeai cu sfințenie și părea că lumina te cuprinde din orice ungher, că înțelepciunea strămoșilor era încremenită în lada cu zestre, în toate obiectele din încăpere. Se intra la sărbători sau când veneau, din depărtare, oameni școliți, rude, să se adape din izvorul de simțire curată, să-și vadă rădăcinile ascunse în vreun tablou agățat pe perete, într-un obiect așezat pe o etajeră sau în culorile unui covor țesut de vremuri încărcate cu valori morale sau, poate, într-o cusătură în care au fost prinse năzuințe, realizări, înfrângeri, dar mai ales doruri. Tot atunci se aprindea și o candelă mică, mărturie a credinței. În odaie, ca într-un templu, intrau oameni curați la suflet și cu inima plină; plecau și luau cu ei o părticică din locul cu sursă inepuizabilă de binecuvântări. Musafirii dragi, după ce poposeau câteva clipe la o cană cu vin, gogoși sau plăcinte făcute la cuptorul din lut, depănau amintiri și când priveau prin ungherele camerei și descopereau câte un obiect cunoscut și realizau că au regăsit timpul, o punte spre copilărie.

Odaia - o deschidere spre „A fost odată...”.

        Zărim colăceii pentru colindători, steaua așezată într-un colț așteptând copilul să o ia și să plece la colindat, diverse preparate specifice sărbătorii. Și gândul nostru se îndreaptă spre  Crăciunul copilăriei noastre. Timpul a zburat și am ajuns la... Anul Nou când toți copiii pornesc cu plugușorul, zărim mărturie un plug adevărat, semn că flăcăii satului au tras deja o brazdă. Clipele aleargă și într-un colț sunt fuioare de cânepă. De câte ori nu s-o fi dat, în fiecare an, părintelui care a umblat cu „Boboteaza” și a împărțit cu dărnicie busuioc fetelor de măritat. Suntem furați de amintirile noastre când abia așteptam să primim un fir de busuioc, să-l punem sub pernă pentru a afla cine ne e sortit. Facem câțiva pași și zărim o strachină cu mălai și două cepe. Interlocutoarea noastră ne trezește din visare și aflăm că gospodina o va da celui mai sărac om, de sărbătoarea Sfântului Trifon, în felul acesta culturile nu vor mai fi atacate de gândaci. Un război de țesut se ivește în fața ochilor noștri și e clar că am ajuns în camera de lucru,  alături pe un suport sunt vase de lut pregătite a fi folosite în Postul Paștelui, iar pe o masă rotundă străchinile. Am văzut și cum sărbătoreau sătenii de Sfântul Toader, Sfântul Haralambie, Sfântul Gheorghe. Fiecare sărbătoare cu specificul său, cu tradiția sa. A sosit și marea sărbătoare a Învierii Domnului, Paștele. Gospodarii au și vopsit ouăle și le-au așezat frumos într-o strachină de lut. A trecut ceva timp și o coroniță din flori de sânziene ne sugerează că a sosit și vara, iar strachina cu mere semnifică ziua Sfântului Ilie când acestea se dau de pomană, dar cum timpul nu stă în loc Sfântul Pantelimon ne anunță că „vara se călătorește”, nu înainte de a împărți străchini cu mâncare caldă, aburindă, pentru sufletele celor morți de Sfântul Petru și Ioan. Aflăm și câteva obiceiuri și tradiții de Sfântul Alexie, numit și „omul lui Dumnezeu”.

        Plecăm de la gospodarii satului și intrăm, așa cum îi șade bine unui credincios, în biserica din sat. Peste tot sunt icoane, multe cărți, obiecte de cult, documente, ziare, fotografii – document. Ne oprim o clipă din alergarea noastră și adresăm rugăciuni către Dumnezeu, către strămoșii noștri să ne ierte dacă nu am reușit să-i cinstim cum se cuvine. Cu capetele aplecate ne îndreptăm spre tinda unde e școala. Lecția a început, profesorul e la tabla din lemn, un elev în fața clasei spune ceva, iar două eleve, în uniforme școlare, în picioare (probabil sunt ascultate) lângă băncile tocite de vremuri și de cei care s-au înfruptat din înțelepciunea înaintașilor.

La loc vizibil sunt expuse diplome și carnete de note, cataloage, hărți, manuale școlare, portrete de scriitori și domnitori așa cum erau atârnate odinioară pe perete și de unde parcă ne spuneau să iubim această țară,  acest popor greu încercat. Ieșim cu pași ușori, ora nu s-a terminat. Vor mai urma multe ore de istorie adevărată, de cultură și tradiție.       
          Spre ieșire, cu respectul cuvenit, pătrundem într-o cămăruță modestă, liniștită; este chilia unei măicuțe ce stă la o masă și scrie, poate, „Istoria satului – muzeu”, unic în țară și cine știe dacă nu  cumva și în lume.

Reflectăm și considerăm că fiecare obiect din colecție transmite un mesaj de dincolo de vremuri. Fiecare colț din muzeu poartă amprenta maicii Iustina. Și noi, grupul de scriitori din Târgul Iașului, am ajuns la concluzia că aici  „Satul nu s-a lăsat ispitit şi atras în „istoria" făcută de alţii peste capul nostru. El s-a păstrat feciorelnic neatins în autonomia sărăciei şi a mitologiei sale pentru vremuri când va putea să devină temelie sigură a unei autentice istorii româneşti.”  cum spune Lucian Blaga în „Laudă satului românesc”.

        În aceeași clădire se află două ateliere de lucru (țesături și broderii) de unde ies adevărate obiecte de artă.

        Nu există cuvinte prin care să putem exprima respectul și recunoștința pentru dăruirea și sufletul care l-a depus Maica Iustina în realizarea Muzeului „ Suflet și trup”. Cu un nume predestinat, „suflet și trup” a devenit Maica Iustina împreună cu cei care au ajutat-o să-și îndeplinească visul.

        Bineînțeles, că tradiția ospitalității românești a fost respectată până la capăt, la sfârșitul vizitei noastre Maica Pantelimona și Maica Iustina  ne-au ospețit cu cele mai savuroase gogoși calde, rumene, probabil abia luate din tigaia de pe plita sobei din lut, din ogradă. Am  primit în dar iconițe și pliante.

         Am plecat cu gândul că trebuie să ne întoarcem în „sat”,  să poposim mai multe zile  în care să ne bucurăm de toate frumusețile adunate, în aceste lăcașuri.

Silvia Hodaș - 6 iunie 2021

 

Vizite oficiale în municipiul de pe malurile Dunării

 Pe 1 şi 2 iunie 2021, la Brăila, delegaţia LSR - Filiala Iaşi - Nord Est a afectuat şi două vizite oficiale la Teatrul "Maria Filotti" şi respectiv Primăria municipiului de pe malurile Dunării.

Consultând site-urile de specialitate şi ascultând prezentarea ghidului nostru, actriţa Wanessa Radu, putem menţiona că Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de peste 150 de ani, dintre care 51 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur” în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.

Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraşului prin testamentul datat noiembrie 1910, care încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate şi adevăr şi mai presus aplicaţiunea la muncă neîntreruptă şi cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulţumire în viaţa mea. Milă către cei nenorociţi şi suferinzi şi dragoste desăvârşită către religie şi neam.”
În acest locaş, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Primul spectacol prezentat publicului a fost "La Ilie Bun şi Vesel" de Ion Dămian, regia Victor Bumbeşti. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primeşte numele actriţei Maria Filotti.

Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul Maria Filotti este astăzi un teatru de repertoriu, cu o trupă de 26 actori, 2 regizori, 1 scenograf. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale, precum şi din repertoriul universal, pus în valoare de regizori valoroşi precum: Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză au contribuit ca teatrul brăilean să fie azi una dintre cele mai importante scene ale ţării. Domniilor lor se alătură tinerii creatori care au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal pentru „înscenarea” temelor dramaturgiei contemporane - Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig.

Aceleaşi surse menţionează că Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, judeţul Brăila. Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. "Veşnic sunt nemulţumită de mine" - sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă şi devotament desăvârşit. A jucat in 167 de piese dintre care in 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "Pescăruşul" de A. P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "Soţul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, „Anna Karenina” după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

Pe 1 iunie 2021, alături de actriţa Wanessa Radu, scriitorii ieşeni au vizitat cele două săli de spectacole ale teatrului brăilean, foaierele, sala de protocol, holul principal, totul fiind decorat la cote înalte şi într-o arhitectură la nivel internaţional.

* Întâlnire cu viceprimarul Doiniţa Ciocan

După o scurtă vizită pe malurtile Dunării albastre şi o sesiune foto, pe 2 iunie 2021, delegaţia ieşeană a fost primită în sala consilierilor locali a Primăriei municipiului Brăila. Viceprimarul Doiniţa Ciocan ne-a urat bun venit la Brăila şi ne-a spus încă din start că este plăcut impresionată de întâlnirea cu scriitorii ieşeni din cadrul Ligii Scriitorilor Români - Filiala Iaşi-Nord Est, ea fiind moldoveancă la origine.
După ce preşedintele LSR - FINE, jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu a prezentat activitatea culturală şi spirituală desfăşurată la Iaşi şi Brăila pe durata recentului turneu cultural şi a menţionat numele membrilor delegaţiei ieşene, doamna viceprimar a detaliat activitatea Primăriei din Brăila în domeniul cultural şi sportiv, domnia sa fiind foarte bine pregătită prodesional pe aceste domenii.
A urmat un recital artistic oferit de ieşeni, prin soprana Silvia Aboaice şi umoristul Ioan Hodaş, dialogul Iaşi - Brăila continuând cu subiecte legate de educaţie, sănătate şi probleme economice. După 60 minute de convorbiri fructuoase, viceprimarul Doiniţa Ciocan a strâns mâna fiecărui ieşean şi a menţionat că scriitorii din LSR - FINE sunt oricând bineveniţi la Primăria municipiului Brăila, un oraş aflat în plină dezvoltare culturală şi economică, cu un plus de valoare după ce noul pod de peste Dunăre va fi finalizat.
DAN TEODORESCU

În memoria tatălui...

 Cercul Militar Iași, pe 5 iunie 2021, a găzduit o lansare de carte cu mai mulţi scriitori supuşi dezbaterii publice. Au fost lansate cărţile, multe dedicate copiilor din noi şi de lângă noi, astfel: Prietenii copiilor (de Mariana Cobzaru), Bunule Bun şi Muşeţica (de Rodica Murgu), Mirajul cuvintelor (de Dan Teodorescu), Anul tigrului de oţel (de Ilie Serediuc).

Organizatorii - LSR - Filiala Iaşi - Nord Est, Cenaclul de literatură şi pictură "Octav Băncilă" al Cercului Militar Iaşi şi Uniunea Creatorilor Profesionişti - Sucursala Iaşi au pus pe tapet şi un colocviu dedicat tot Zilei de 1 iunie - Ziua Copiilor. Au conferenţiat la acest capitol scriitorii Solo Rotenstain și Silvia Hodas.
Cărțile și autorii menţionaţi au fost prezentate de Romeo Romila, Calistrat Robu, Silvia Hodas.
Program artistic a remarcat talentul elevilor Karla Ursu, Maria Lincu, Matei Coriciuc, Stefan Stanciu, folkistului Adi Gegiuc şi interpretei de muzică uşoară Silvia Aboaice. Umorul a fost la el acasă prin recitalul oferit de prof. Ioan Hodaş.
Evenimentul cultural din Dealul Copoului a fost moderat de Dan Teodorescu, iar la pupitrul tehnic s-a aflat Bogdan Cuzic Iordachi. Foto-video; Ioan Vârlan, Calistrat Robu, Silvia Hodaș, Maria Teodorescu. Participanții au primit diplome de excelență și flori din partea organizatorilor.
Manifestarea a debutat cu un moment de reculegere în memoria celui care a fost Constantin Matei, tatăl scriitoarei Corina Matei-Gherman, iar evenimentul de sâmbătă a fost dedicată celui care a plecat prea de timpuriu la cele veşnice.

Parteneri media au fost: Publicaţia „Sport Fan Club”, Agenţia de Presă „Aşii Români” (de la Nürnberg, Germania), Revista „Mioriţa USA” (din Sacramento, statul California, SUA), Revista „Nord-Est Culturalˮ, Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (AJRP - Canada), Sighet Online, Mangalia News
DAN TEODORESCU

Scriitorii ieşeni au vizitat şantierul noului pod de peste Dunăre

* Brăilenii se vor lăuda cu ultimul pod de peste Dunăre (...înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră!)

Microbuzul condus de Alex David a ajuns pe şantierul noului pod de peste Dunăre, de la marginea municipiului Brăila. Pe 1 iunie 2021, delegaţia LSR - FINE a vizitat un şantier de mari dimensiuni, acolo unde se demonstrează că în România se pot construi obiective de importanţă naţională şi chiar internaţională. Scriitorul - Inginer CFDP Ilie Serediuc ne povesteşte în continuare:
Ca orice alt constructor de poduri, eram curios să văd șantierul și lucrările de la podul rutier suspendat care va lega orașul Brăila de orașele Tulcea și Constanța iar în viitorii zece ani va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei și delta Dunării. Deși vremea a fost potrivnică unei vizite detaliate, echipați corespunzător cu hanorace împotriva ploii și vântului de pe malurile Dunării, am luat la pas șantierul pentru a vedea cu ochiul liber și prin obiectivul aparatelor de fotografiat, lucrările executate la fundațiile podului dar și suprastructura măreață a celor doi piloni de 192 metri înălțime care pot fi văzuți de la mulți kilometri depărtare.
Pentru cititorul neavizat și curios, voi transmite mai departe câteva date tehnice: podul suspendat de la Brăila va avea o lungime de 1.974,3 m (1.120 m deschiderea principală!) plus 220 m viaducte la capete. O lățime de 31,7m, va permite executarea a patru benzi de circulație (câte două pe sens, a 3,5 m lățime), două trotuare a 1,5 m lățime și o zonă mediană de 3,0 m lățime. Înălțimea liberă sub pod va fi de 38 m (la debit maxim!) care va permite navigația fluvială în condiții normale.
La terminare, podul suspendat va fi asemănător cu podurile suspendate de peste Bosfor din Turcia, care sunt cele mai mari din Europa. Valoarea estimată de beneficiarul podului la data licitației, este de circa 500 milioane de euro care include proiectarea, construcția podului și construirea a 22 km de drumuri de legătură care vor conecta podul cu restul drumurilor din rețeaua rutieră națională din zonă.
Constructorul este o asociere italiano-japoneză, între  firmele: Astaldi SpA (Italia) și IHI Infrastructure Systems Co. Ltd.(Japonia), doi mari constructori vestiți în lume pentru executarea acestor tipuri de lucrări. Sistemul de suspendare cuprinde două cabluri principale așezate pe cei doi piloni din beton și tiranți verticali de legătură între tablier (calea de rulare) și cablurile principale. La capetele celor două cabluri principale se află patru blocuri de ancorare din beton armat, poziționate în teren la adâncime mare. Angajamentul constructorului prin contract este de 36 de luni pentru terminarea lucrărilor și darea în funcțiune a podului și lucrărilor adiacente.
Garanția lucrărilor oferită de constructor este pentru o perioadă de 120 luni (10 ani), însă durata de viață a podului se măsoară în zeci și chiar sute de ani.
Deși vremea era potrivnică lucrului la exterior, constructorul japonez lucra la tragerea toroanelor de cablu între blocurile de ancoraj de pe cele două maluri și peste pilonii centrali ai podului. În interiorul pilonilor centrali sunt prevăzute puțuri de lift prin care vor circula lifturi de deservire a echipelor de mentenanță a podului.
Ilie Serediuc

  

 

 

După Brăila, de pe malurile Dunării, revenire culturală în Dealul Copoului

După turneul cultural parcurs la Brăila în perioada 31 mai - 2 iunie 2021, membrii Ligii Scriitorilor Români - Filiala Iaşi-Nord Est,  împreună cu partenerii de la Uniunea Creatorilor Profesionişti - Sucursala Iaşi şi Cenaclul de Literatură şi Pictură  "Octav Băncilă" al Cercului Militar Iaşi au revenit în Dealul Copoului, pentru o nouă manifestare de suflet. Deci, joi, 3 iunie, de la ora 11:00, la Sala de Spectacole a Cercului Militar Iaşi, din Bulevardul Carol I nr. 7 a avut loc o nouă lansare de carte şi un spectacol muzical de excepţie.  Patru autori, din Iaşi şi Botoşani, şi-au prezentat cărţile în faţa punlicului, ei fiind:
Viorel Coman - cu volumul"După implozie",  Calistrat Robu - "Cerbber, Callo, Lupul Alb", Romeo Romila - "Regăsirea gândurilor" şi Corina Matei-Gherman cu "Joaca anotimpurilor ", o carte dedicată copiilor şi în special nepoţilor Mattia şi Luca.
Prezentarea cărţilor şi autorilor a fost făcută de criticul literar Teodor Pracsiu (venit din Vaslui), Ionel Pintilii, Benone Tiron, Dan Teodorescu, Ilie Serediuc.
Momentele artistice au aparţinut artiştilor Silvia Aboaice, Adi Gegiuc, Rodica Murgu, iar grupul coral LIRICA a oferit un scurt recital de muzică patriotică.
Moderatorii evenimentului au fost Benone Tiron şi Corina Matei-Gherman, iar de sectorul foto-video s-au ocupat Calistrat Robu şi Ioan Vârlan.
Parteneri media ai evenimentului au fost: Publicaţia „Sport Fan Club”, Agenţia de Presă „Aşii Români” (Nürnberg, Germania), Revista „Mioriţa USA” (din Sacramento, statul California, SUA), Revista „Nord-Est Culturalˮ, Asociaţia JurnaliştilorRomâni de Pretutindeni (AJRP - Canada), Sighet Online, Mangalia News.
Pe 5 iunie, de la ora 12.00, tot la Cercul Militar Iaşi va avea loc o nouă lansare de carre, cu aceiaşi organizatori, dar cu alţi scriitori prezenţi în faţa unui public avid de o cultură de bună calitate!
DAN TEODORESCU

Turneu cultural la Brăila

 

31 mai – 2 iunie 2021. Excursie culturală la Brăila. Liga Scriitorilor – Filiala Iași - Nord Est împreună cu partenerii săi a organizat și Lansare de carte, în orașul lui Fănuș Neagu. Zile cu ploi torențiale și totuși...Așa cum e firesc mai întâi am vizitat orașul cu monumentele istorice și religioase, parcurile, fântânile arteziene unice, Teatrul Dramatic „Maria Filotti” cu frumoase vitralii, faleza, Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” cu un muzeu unic în țară, aflată la cinci km de Brăila etc. Activitatea s-a încheiat a treia zi la Primărie unde am fost întâmpinați de Doamna Viceprimar a orașului Brăila.
          Iubitorii de cultură au putut urmări Lansarea de carte derulată în Sala de conferințe a Hotelului „Traian”. Dialogul cultural dintre scriitorii și artiștii ieșeni și brăileni au încântat audiența. Eveniment emoționant.
         Ziua de 1 Iunie a fost un prilej deosebit de a prezenta cartea „Joaca anotimpurilor”, autor Corina Matei Gherman - membru Uniunea Scriitorilor Români, Filiala Iași, poetă și prozatoare. O carte dedicată celor mici, cu versuri sensibile prin care se plimbă copilăria în fiecare anotimp. Ilustrația, realizată de pictori ieșeni cunoscuți, întregește pe deplin toate preocupările specifice copilului în fiecare anotimp. Imaginile de pe coperte, cu un mesaj sugestiv, aparțin pictorului de renume național și internațional - Calistrat Robu.  S-au recitat poezii și  mireasma copilăriei ne-au cuprins și dorurile au străbătut ființa noastră până în sufletul de copil. Recitalul susținut de Trupa „Restart”, având în componență pe Florin Lazăr și Wanessa Radu, ne-a transpus într-o lume de vis. Revenind la realitate, s-au prezentat cărțile scriitorului Ilie Serediuc: „Cinci ani în Delta Volgăi” și „Anul tigrului de oțel”. Prima carte surprinde viața constructorilor români (de la fața locului), tot felul de întâmplări, civilizație și cultură din Regiunea Astrahan și marea realizare: rușii au ridicat un monument din granit în cinstea românilor pe care au scris cu litere de aur numele lor – autorul în mijlocul evenimentelor. Apoi s-a întors la locurile copilăriei, așa cum ne întoarcem de fiecare dată oriunde am fi și chemarea sfântă, columnă peste timp, l-a determinat să scrie cel de-al patrulea volum „Anul tigrului de oțel”, un roman autobiografic cu multe informații din diverse perioade.
         Nostalgia ne-a cuprins și mai mult când soprana ieșeană Silvia Aboaice, cu glasul ei magnific, ne-a transportat în lumea minunată a „tinereții fără bătrânețe”.  Moment prielnic pentru a prezenta cartea  „Cugetări inedite de zâmbete însoțite”, autori Silvia și Ioan Hodaș. Umoristul Ioan Hodaș a adus zâmbete pe chipul tuturor cu umorul său strecurat în versuri. Cugetările inedite au dat năvală și toți am fost cuprinși de „Mirajul cuvintelor” din volumul cu numărul 28 al jurnalistului și scriitorului ieșean Dan Teodorescu, președintele Ligii Scriitorilor, Filiala Iași, și care dezvăluie sufletul sensibil al autorului, iar versurile clocotesc de emoții. Mirajul a cuprins și toate manifestările cultural-artistice organizate de Liga Scriitorilor în perioada pandemiei și toate au fost rânduite cu înțelepciune în volumul „Nume de cod – LSR FINE”, de același autor.
        Scriitorii brăileni au prezentat realizările dar au și recitat din creațiile lor.
        S-au acordat Diplome de Excelență, s-au dăruit cărți. S-au schimbat impresii.              
Momentele muzicale și umorul au însoțit întreaga activitate pe parcursul desfășurării și au încântat publicul.
              Manifestarea s-a încheiat cu promisiunea organizării unei reîntâlniri la Iași.
3 iunie 2021, Silvia Hodaș S.H.

Cronică de eveniment - Lansare de carte - SOLII LITERATURII MOLDAVE

  Prima zi a lui cireșar, o zi ploioasă de vară, care îmbie ochii la lectură, ne-a oferit, nouă brăilenilor, un adevărat regal literar-artistic, protagoniști fiind membrii Filialei Iași Nord-Est, a Ligii Scriitorilor Români, sub bagheta neobosită a președintelui acestei formațiuni, scriitorul Dan Teodorescu. S-au alăturat acestui important eveniment, Uniunea Creatorilor Profesioniști – Sucursala Iași, Cenaclul de literatură și pictură „Octav Băncilă” al Cercului Militar Iași, Școala Populară de Arte și Meserii „Vespasian Lungu”, Brăila și Unita Turism – Hotelul Traian din Brăila.
     Evenimentul de Lansare de Carte a avut loc în Sala de Conferințe a Hotelului Traian, din bătrânul oraș dunărean, respectându-se întru totul normele de distanțare fizică și purtarea măștii pe parcursul întregii activități.
     Au fost lansate mai multe volume de autor, volume tipărite, fie în 2020 sau 2021.
     Cert este faptul că în această perioadă pandemică s-a scris mult, fiind constrânși de situație, găsindu-ne refugiul în punerea pe hârtie a trăirilor noastre, mai mult ca oricând. Scriitorul, Dan Teodorescu (foto) a venit în fața noastră cu volumele: „Nume de cod – LSR FINE” și „Mirajul cuvintelor”, scriitorul Ilie Serediuc cu volumele: „Cinci ani în Delta Volgăi” și „Anul tigrului de oțel”, Silvia Hodaș și Ioan Hoiaș cu volumul „Cugetări inedite de zîmbete însoțite”.
     Cărțile au fost prezentate de Romeo Romila, reușind să capteze atenția publicului prin cuvinte laudative la adresa fiecărui scriitor.  
     Evenimentul a debutat cu un moment muzical, de excepție, artiști fiind Wanessa Radu, actriță la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și muzician consacrat și Florin Lazăr, profesor de chitară la Școala Populară de Artă și Meserii „Vespasian Lungu” din Brăila. Cei doi au oferit publicului, melodii de muzică folk, aplaudați fiind pentru măiestria cu care au încântat sufletul celor prezenți în sală.
     Au urmat lansările de carte, apoi un moment muzical oferit de soprana ieșeană, Silvia Aboaice. Prin vocea sa maiestioasă a reușit să înfierbânte sala, nelăsându-i publicului niciun moment de respiro. Un alt episod de lansare de carte, o altă intervenție a trupei de muzică folk „Restart”, Wanessa Radu & Florin Lazăr și la final un potpuriu de romanțe alese cu dibăcie de soprana ieșeană.
     Întregul eveniment a fost trecut prin excelentul filtru al fotografului profesionist, Costică Antoche, căruia îi mulțumim și-l așteptăm la multe alte evenimente de acest gen.
     A fost un adevărat spectacol, savurat din plin de publicul iubitor de cultură și artă. Președintele Filialei Iași a Ligii Scriitorilor Români a oferit Diplome de Excelență, scriitorilor și muzicienilor prezenți la eveniment. Percep acest gest ca pe un dar binemeritat oferit din partea oaspeților, brăilenilor și, nu numai, pentru promovarea culturii și spiritualității românești la nivel național și internațional!
     S-au sudat prietenii și poate, de ce nu, într-un viitor apropiat, volumele scriitorilor brăileni vor fi lansate în dulcele Târg al Ieșilor.
     Felicităm organizatorii acestui frumos eveniment, urându-le pană ușoară și inspirație divină! Să nu schimbați nimic din tot ceea ce faceți, sunteți soli vestiți ai literaturii și artei românești!
Brăila, 1 iunie 2021
 Sibiana Mirela Antoche, -  scriitoare și jurnalistă, membră U.Z.P.R.