În volumul 3 (seria nouă) din 2016 a Buletinului Bibliotecii Române din
Freiburg (Germania), domnul director dr. Mihai Neagu face o superbă recenzie a
volumului editat în august 2015 „În nopţile cu heruvimi sălbatici“, de
jurnalistul ieşean Dan Teodorescu. Cu ajutorul colegului şi prietenului din
Passau, din landul Bavariei, Georg Barth, această recenzie a ajuns şi pe adresa
autorului. Danke Schön !!!
Domnul
dr. MIHAI NEAGU scrie următoarele:
"Avem de-a face cu o carte complexă, formată dintr-un volum de poezii şi o revistă bogat ilustrată şi conţinând o sumedenie de reportaje cu subiect cultural şi sportiv, mai ales din Iaşi.
"Avem de-a face cu o carte complexă, formată dintr-un volum de poezii şi o revistă bogat ilustrată şi conţinând o sumedenie de reportaje cu subiect cultural şi sportiv, mai ales din Iaşi.
Dacă
reportajele ar fi mai "vechi", am putea vorbi despre o carte de
reportaje, dar când la începutul lui august 2015 citim despre canicula din 17
iulie 2015, când la Centrul Cultural Multifuncţional pentru Vârsta a Treia din
Iaşi a avut loc vernisajul expoziţiei internaţionale de arte vizuale
"Viziuni europene", prospeţimea evenimentului ne obligă să ne gândim
chiar şi la un săptămânal !... Au participat ca expozanţi: Eduard Mattes,
Gabriela şi Ovidiu Cucinschi, Oana Olaru, Dan Teodorescu, Marius Prodan şi
George Marici. A urmat un spectacol muzical-artistic de trei ore, foarte aplaudat.
De fapt, cartea se vrea un volum omagial Dan Teodorescu, pentru că are o prefaţă semnată de Mihai Batog-Bujeniţă şi două postfeţe, de Eduard Mattes şi Georg Barth.
Poemele fac parte din ciclul "Musteşte pământul". Două strofe sunt reproduse şi pe coperta a patra. Iat-o pe ultima:
"Acolo pe munte m-am ascuns sub pleoapa de cântec,
De fapt, cartea se vrea un volum omagial Dan Teodorescu, pentru că are o prefaţă semnată de Mihai Batog-Bujeniţă şi două postfeţe, de Eduard Mattes şi Georg Barth.
Poemele fac parte din ciclul "Musteşte pământul". Două strofe sunt reproduse şi pe coperta a patra. Iat-o pe ultima:
"Acolo pe munte m-am ascuns sub pleoapa de cântec,
cela
de jale, ce mă strângea de subţiori
şi
îmi grăia în nopţile cu heruvimi sălbatici
coboară
acum în mine, poţi să cobori".
Reportajele sunt adunate sub titlul generic: "Iaşi, viitoare Capitală Culturală Europeană".
Reportajele sunt adunate sub titlul generic: "Iaşi, viitoare Capitală Culturală Europeană".
Două
texte sunt dedicate scriitoarei Bianca Marcovici, al cărui volum "Rebela
din Haifa" l-am prezentat la începutul rubricii de recenzii al acestui
număr al Buletinului Bibliotecii Române din Freiburg. Scriitoarea este multiplă
colegă cu autorul Dan Teodorescu: poetă, prozatoare, ingineră, bunică,
militantă culturală, dar şi în plus violonistă. Alte reportaje se referă la
manifestări ale Asociaţiei Literare "Păstorel" Iaşi, la lansarea
revistei "Meridianul Cultural Românesc", Târgul de Carte LIBREX 2015
(cu participarea a peste 170 edituri), diferite acţiuni ale Bibliotecii
Judeţene Gheorghe Asachi din Iaşi, ca de pildă, "Literatura gastronomică
la români", cu scriitorul şi regizorul Bogdan Ulmu sau sărbătorirea la 23
aprilie 2015 a Zilei Internaţionale a Cărţii, a Drepturilor de Autor şi a Zilei
Bibliotecarului din România sau a marelui poet George Topîrceanu, cel născut la
Bucureşti şi strămutat la Iaşi, unde viaţa e mai frumoasă.
Alte
reportaje privesc lansări de carte: "99 de gânduri", de Maria Simion
şi "Simfonia iubirii", de Catrinel Lenga; sau "Universul
Cuvintelor" şi lansarea revistei şcolare "Însemnări"; sau
"Izvod", de George Lesnea.
Sunt în această carte multe lucruri interesante şi demne de reţinut şi de evidenţiat. Câteva m-au impresionat în mod deosebit. Astfel, Asociaţia Literară Păstorel Iaşi a participat la sărbătorirea a 150 ani de la naşterea marelui savant Dragomir Hurmuzescu, deci lărgeşte sfera preocupărilor; apoi, la 10 martie, tot 2015, la Cercul Militar Iaşi, ea a asigurat reprezentarea piesei "Iona" de Marin Sorescu, cu Emil Gnatenco în rolul principal. Este foarte bine că se reprezintă piese excepţionale, scrise în perioada comunistă, care nu este un pustiu, ci o îngrozitoare siluire în care valoarea s-a exprimat foarte greu, prin ambiguităţi şi metafore, dar arta românească a continuat prin puţini reprezentanţi, este drept, să se manifeste, să existe. Tot ceea ce a fost de valoare trebuie reeditat, rejucat, reexpus în muzee, pentru a dovedi rezistenţa la ideologia comunistă în arta românească, şi pe teritoriul României nu numai în exil.
Sunt în această carte multe lucruri interesante şi demne de reţinut şi de evidenţiat. Câteva m-au impresionat în mod deosebit. Astfel, Asociaţia Literară Păstorel Iaşi a participat la sărbătorirea a 150 ani de la naşterea marelui savant Dragomir Hurmuzescu, deci lărgeşte sfera preocupărilor; apoi, la 10 martie, tot 2015, la Cercul Militar Iaşi, ea a asigurat reprezentarea piesei "Iona" de Marin Sorescu, cu Emil Gnatenco în rolul principal. Este foarte bine că se reprezintă piese excepţionale, scrise în perioada comunistă, care nu este un pustiu, ci o îngrozitoare siluire în care valoarea s-a exprimat foarte greu, prin ambiguităţi şi metafore, dar arta românească a continuat prin puţini reprezentanţi, este drept, să se manifeste, să existe. Tot ceea ce a fost de valoare trebuie reeditat, rejucat, reexpus în muzee, pentru a dovedi rezistenţa la ideologia comunistă în arta românească, şi pe teritoriul României nu numai în exil.
Alt
fapt valoros în această carte e reprezentat de stimularea creaţiei artistice la
copii, în zilele noastre. Este extrem de important să nu se piardă nici un
talent. Desigur, nu pot fi toţi copiii geniali, ca nepoţii lui Dan Teodorescu
şi ai mei (!), dar fetiţele care, ca eleve în clasele primare şi în ciclul II,
deci până în clasa a VIII-a au publicat mai multe cărţi, vor fi în orice caz
intelectuale, oameni care vor gândi cu capul lor şi nu vor executa orbeşte
sfaturile venite de prin ziare şi televiziuni, nu vor considera manelele drept
cea mai divină muzică, îşi vor iubi familia, patria şi limba maternă, vor lupta
pentru pace şi pentru respectarea drepturilor omului şi ale popoarelor.
La vârsta mea, este vag indecent să discut despre sport. Şi totuşi, pentru cititorii mai tineri, trebuie să menţionez că este foarte bine că autorul se referă la anumite campionate de popice, la şedinţele de organizare ale ziariştilor sportivi din România şi la eventuala găzduire de către ţara noastră a Universiadei de Vară din 2021, când, dacă îmi amintesc bine, se vor împlini 70 de ani de când România a organizat o Universiadă de Iarnă.
La vârsta mea, este vag indecent să discut despre sport. Şi totuşi, pentru cititorii mai tineri, trebuie să menţionez că este foarte bine că autorul se referă la anumite campionate de popice, la şedinţele de organizare ale ziariştilor sportivi din România şi la eventuala găzduire de către ţara noastră a Universiadei de Vară din 2021, când, dacă îmi amintesc bine, se vor împlini 70 de ani de când România a organizat o Universiadă de Iarnă.
Cel
mai mult m-a încântat însă, în această
carte, sentimentul de solidaritate frăţească, legătura indestructibilă cu
românii de peste Prut şi de peste Nistru. Numai cine nu ştie istorie şi
geografie spune că Antonescu trebuia să se oprească la Nistru. Dincolo de
Nistru sunt 20-30 km, în unele locuri chiar 100 km, în care marea majoritate a
mormintelor sunt încă româneşti, chiar dacă acei sovietici stalinişti, care au
ucis numai prin înfometare vreo 22 milioane de ucrainieni, au strămutat în
cimitirul siberian, de vii, majoritatea românilor din Basarabia şi Transnistria".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu