miercuri, 25 aprilie 2018

Nina Cuciuc, o strălucită contesă a Iaşului!


Dan Teodorescu şi Nina Cuciuc

Pe doamna prof. univ. dr. Nina Cuciuc am cunoscut-o la Cercel Militar din Iaşi, acolo unde au avut loc alegerile în cadrul Ligii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi-Moldov
După dezbateri "furtunoase", în primăvara anului 2018, mai precis pe 16 martie, eu am fost ales vicepreşedintele asociaţiei culturale ieşene, după ce am refuzat să candidez pentru postul de preşedinte, iar doamna Nina Cuciuc a încântat pe toată lumea cu un suberb recital muzical în limba franceză, de pe marea scenă a sălii de spectacole.
Mi-am dat imediat seama de imensul talent muzical pe care îl are doamna Nina Cuciuc şi i-am propus să participe la alte două spectacole artistice, prima dată la lansarea cărţii mele "Eseuri cu balonul oval", din 20 aprilie şi a doua oară la spectacolul "Armonii Europene", din 10 mai 2018, de la clubul CFR Iaşi de la Râpa Galbenă, în cadrul Cenaclului "George Topîrceanu".  
Pe 20 aprilie 2018, la Hotelul Moldova din Iaşi, doamna Nina Cuciuc a susţinut un superb recital muzical de şansonete franţuzeşti şi a fost îndelung aplaudată de cei peste 80 oameni prezenţi la manifestare, printre ei fiind mulţi scriitori, jurnalişti şi sportivi renumiţi.
Cu siguranţă că, pe 10 mai, la clubul CFR Iaşi, va fi aceeaşi atmosferă de sărbătoare la recitalul artistic al doamnei Nina Cuciuc, cea care, preferă să i se spună doar doamna Cuciuc şi mai puţin.. Nina, pentru că ea nu vrea să aibă nici o "legătură" cu prenumele fostei prime doamne a României de după Revoluţie!
Pentru cei care nu ştiu, dar vor afla acum, doamna Cuciuc este şi eroina unei cărţi aniversare - "Nina CUCIUC sau simfonia interferenţelor academico-artistice", acolo unde semnează oameni de mare calibru din lumea academică şi culturală românească, precum Rodica GHIURU, Anna BONDARENCO, Maria GUZUN, Ana GUȚU, Ion DUMBRĂVEANU, Ion GUȚU, Elena PRUS, Angelica AFRĂSÎNEI, Monica HUSARU.
Mai sunt sintezele privind lucrările ştiinţifice ale profesorului Nina Cuciuc, semnate de Maria PAVEL, Sanda-Maria ARDELEANU, Anca-Maria RUSU, Valentina AGRIGOROAIEI, Ioan LOBIUC, Ion DUMBRĂVEANU, Petru ROȘCA, Alexandra MACAROV, Simion RĂILEANU,
Petruța SPÎNU.
După un bogat capitol cu studii de autor, în cartea mai sus  menţionată şi tipărită în 2015 la Editura Contour, urmează "Universul muzical al Ninei Cuciuc", acolo unde semnează binecunoscuţii Nicolae CREȚU, Aurora CIUCĂ, Ion ȚĂRANU, Constantin FLORESCU, Daniel (JITARU) DOSOFTEI, Alexandru G. ȘERBAN, Petronela DĂNCEANU.
Se menţionează şi faptul că Nina Cuciuc este fondatoare a Muzeului Angela Moldovan de la Cercul Militar din Dealul Copoului, acolo unde, la inaugurarea lui a fost prezent şi marele actor Florin Piersic.

* Un "CV" impresionant

Nina Cuciuc este ieşeancă, iar oamenii de bine din străvechea capitală culturală, academică şi spirituală a Moldovei şi României se mândresc cu reuşitele domniei-sale. Doamna Cuciuc este conferenţiar universitar doctor la Facultatea "Mihail Kogălniceanu" din Iaşi şi mulţi ani a fost decanul Facultăţii de Drept. În prezent, ea este Directorul Departamentului Drept Privat și Științe Umaniste, din cadrul Facultăţii de Drept, dar mai este şi profesor universitar asociat la Universitatea "Ion Creangă" din Chişinău, în Republica Moldova.
Pregătirea artistică a făcut-o la Şcoala Populară de Arte din Iaşi, la clasa profesorului Titel POPOVICI.
Vom derula în continuare reperele artistice din activitatea doamnei Nina Cuciuc:
- SOLISTĂ (1997-2011)  în orchestra condusă de Titel POPOVICI. Spectacole muzicale susţinute cu formaţia condusă de Titel POPOVICI la Bucureşti, Iaşi, Suceava, Chişinău, Bacău, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ, Roman, Vaslui, Huşi, Vatra Dornei, Botoşani, ş.a.; emisiuni muzicale la TVR Iaşi, TVR 3, TELE M Iaşi, Radio Iaşi, TV FAVORIT, ETNO TV, TV.H etc.
- SOLISTĂ (2002/prezent) a formaţiei artistice din cadrul CERCULUI MILITAR Iaşi, condusă de compozitorul Constantin BARDAN – formaţie cu bogată activitate concertistică, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
- SOLISTĂ (2012-2015) în orchestra BUSUIOC MOLDOVENESC, din Iaşi,condusă de maestrul Ion SCRIPCARU.
- FONDATOR, COORDONATOR, DIRECTOR al Festivalului Studenţesc de Cântec Francez, înfiinţat în 2006.
- FONDATOR AL MUZEULUI  Angela MOLDOVAN, Cercul Militar Iaşi, martie 2015.
Pe teme culturale are numeroase colaborări, cu Institutul Francez din Iaşi, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iaşi, Liga Scriitorilor din România - Filiala Iași-Moldova,
Societatea Universitară de Medicină Internă Iaşi, Asociaţia Civică COPII PENTRU COPII  Iaşi, Ginta Latină, ONG  C.O.N-TOUR din Iaşi, Casa Editorială DEMIURG din Iaşi.
A fost în spectacole artistice cu Orchestra LĂUTARII, condusă de maestrul Nicolae BOTGROS; Orchestra FOLCLOR, condusă de maestrul Petre NEAMŢU; Gheorghe TURDA, Sofia VICOVEANCA, Laura LAVRIC, Anton Achiței, Ileana CONSTANTINESCU, Maria DRAGOMIROIU, Florin GEORGESCU, Nicolae GLIB, Adriana OCHIŞANU, Igor CUCIUC, Maria LOGA, Geta POSTOLACHE, Nicolae DATCU, Ion CHIRILĂ, Victoria MEIŢESCU, Maria STANESCU, Angela SĂFTOIU etc.
A fost invitată şi a participat la multe emisiuni de televiziune şi radio, la TVR1, TVR3, TVR Iaşi, Favorit TV, Etno TV, TV.H Bucureşti, Tele M Iaşi, TV Tele Moldova+,  EST TV-Piatra Neamţ,  TV Rapsodia-Botoşani, Clar TV-Muscel, Columna TV-Târgovişte, Apollonia TV, Infinit TV, respectiv
Radio Iaşi, Radio-Antena Satelor, Radio-Botoşani, Radio Chişinău, Radio-Apollonia etc.
La capitolul "DISCOGRAFIE - Nina Cuciuc" enumerăm următoarele:
- CD de romanţe, intitulat "N-AI SĂ ŞTII NICIODATĂ", apărut în  2006;
- CD de romanţe, intitulat "SUNT O CORABIE DE DOR", înregistrat în 2009 ;
- Album 2 x CD, întitulat "HORA DE MÂNĂ DOMNEASCĂ", conţinând: CD de muzică populară "VIAŢA LA ŢARĂ", înregistrat în 2012 şi CD de muzică de petrecere "HAI,  TOARNĂ-UN COTNĂREL", tot din 2012.
Ca solist, Nina Cuciuc are un palmares impresionant, precum:
- SEMIFINALISTĂ la CONCURSUL NAȚIONAL "ROMÂNII AU TALENT", ediția 2017.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ ÎN SEMN DE MARE APRECIERE A REZULTATELOR  REMARCABILE OBŢINUTE ÎN ACTIVITATEA MUZICALĂ, cu prilejul aniversării a 10 ani de activitate artistică în cadrul Cercului Militar Iaşi, oferită de Ministerul Apărării Naţionale Garnizoana Iaşi, în 2012.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MERITE DEOSEBITE ÎN PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA ROMANŢEI, oferită de Comitetul organizatoric a celei de-a XVII-a ediţii a CRIZANTEMEI de ARGINT, Chişinău, 2009.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU CULTIVAREA ŞI PĂSTRAREA PATRIMONIULUI FOLCLORIC NAŢIONAL, oferită de Televiziunea FAVORIT şi Televiziunea TTV Oradea, în 2013.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ CA SEMN DE RECUNOAŞTERE A TALENTULUI ŞI PROMOVARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, oferită de Ministerul Apărării Naţionale, Cercul Militar Bistriţa, în 2013.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ pentru implicare şi promovare a folclorului autentic din cadrul Festivalului „Muguraşii”, ediţia a II-a, oferită de Televiziunea FAVORIT TV şi Primăria Comunei Prisăcani, în 2013.
- DIPLOMĂ DE ONOARE PENTRU PROMOVAREA FOLCLORULUI AUTENTIC, oferit de Primăria Comunei Prisăcani şi Televiziunea FAVORIT pentru emisiunea „La izvorul dorului”, la Prisăcani, în 2014.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ  pentru susţinerea Festivalului de Creaţie Literară şi interpretare a Cântecului Satirico-Umoristic „Iaşii în Carnaval”,  la Iaşi, în 2014.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ CA SEMN DE RECUNOAŞTERE A TALENTULUI ŞI PROMOVARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, oferită de Ministerul Apărării Naţionale, Cercul Militar Bistriţa, ediţia 2013 şi ediţia 2014.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, pentru cultivarea şi păstrarea patrimoniului folcloric naţional şi FONDATOR AL MUZEULUI „ANGELA MOLDOVAN”, oferită de Televiziunea FAVORIT şi Televiziunea TTV Oradea, în 2015;
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ pentru contribuţia artistică în cadrul instituţiei militare, Cercul Militar Iaşi, în 2014.
- PREMIUL  I  la Festivalul-Concurs de Romanţe "CRIZANTEMA de ARGINT", Chişinău (Rep. Moldova), ediţia a XVII-a, în 2009.
- PREMIUL al II-lea la Concursul Naţional de Romanţe "Rapsodii de Toamnă", Câmpulung Muscel, ediţia 2008.
- PREMIUL al III-lea la Festivalul de Romanţe "CRIZANTEMA de ARGINT", la Chişinău, ediţia 2011.
- PREMIUL SPECIAL "CRIZANTEMA DE AUR - TÂRGOVIŞTE", al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Dâmboviţa, ediţia 2009.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul-Concurs Internaţional de Romanţe "CRIZANTEMA de AUR", la Târgovişte, ediţia 2008.
- PREMIUL  al II-lea la Festivalul  de Romanţe şi Poezie "Rapsodii de Toamnă", Câmpulung Muscel, ediţia 2006.
- PREMIUL al III-lea la secţiunea Creaţie, la  Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei "CRIZANTEMA de ARGINT", Chişinău, ediţia a XIX-a, în 2011.
- Premiul al III-lea la Festivalul Naţional de Romanţe "Nae Leonard", ediţia 2010.
- Premiul al III-lea la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei "Crizantema de Argint", ediţia a XIX-a, oferit de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în 2011.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei "Crizantema de Argint", ediţia a XIX-a, Chişinău, în 2010.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul  Naţional de Romanţe şi Poezie "Rapsodii de Toamnă", Câmpulung Muscel, ediţia 2012.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul  Naţional de Folclor "Muguraşii", Prisăcani (jud. Iaşi), în 2014.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul  Naţional a Cântecului Satirico-Umoristic „Iaşii în carnaval”, Iaşi, în 2015.
- Premiul Special al Juriului la Concursul Naţional de Folclor "Tamara Ciobanu", Chişinău, ediţia 1995.
- MENŢIUNE  la secţiunea Creaţie, la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei "Crizantema de Argint", ediţia a XVIII-a, din 2010.
- MENŢIUNEA SPECIALĂ A JURIULUI la Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie "Rapsodii de Toamnă", ediţia a VI-a, Câmpulung Muscel, Argeş, 2011.
- DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ ŞI MEDALIE PERSONALIZATĂ din partea publicaţiei "Sport Fan Club", cu ocazia lansării cărţii "Eseuri cu balonul oval", de jurnalistul Dan Teodorescu, în 20 aprilie 2018, la Iaşi.
 Să mai menţionăm că, în cadrul Concursului Naţional "Românii au talent", de la Bucureşti, din 2017, actorul Florin Călinescu, membru al juriului, a spus că Nina Cuciuc este "Contesă de Iaşi", remarcând astfel prestaţia distinsă a acesteia pe marea scenă a concursului.
* DISCURSUL MARELUI ARTIST Florin PIERSIC, LA INAUGURAREA MUZEULUI „Angela MOLDOVAN”, din 18 MARTIE 2015, de la IAȘI


 La Cercul Militar din Iaşi, ex-Casa Armatei, în 2015 se inaugura Muzeul Angela Moldovan, cu sprijinul doamnei Nina Cuciuc. Prezent la deschiderea acestui muzeu, binecunoscutul actor Florin Piersic a ţinut atunci următorul discurs extrem de emoţionant,  menţionat şi în cartea aniversară "Nina CUCIUC sau simfonia interferenţelor academico-artistice":
"Am văzut acest muzeu. Nu-mi vine să cred ! Repet, nu-mi vine să cred ! Nimeni în România n-a făcut ce-a făcut Nina CUCIUC pentru un Artist ! Ce-a făcut Mugur Isărescu la Banca Națională pentru Maestrul Radu Beligan și pentru mine, e modest față de ce-ai făcut tu aici, Nina.
Nimeni n-a făcut pentru nici un cântăreț și pentru nici un actor ceea ce-ai făcut tu aici, la Casa Armatei din Iași.
Am fost cu Angela Moldovan în turnee, în foarte multe locuri. Era așa de drăgălașă și generoasă ! Vreau să vă spun că eu am ajuns la teatru datorită lui Victor Moldovan, soțul Angelei, care era actor la Cluj. Și el m-a prezentat celor de la teatru și m-a invitat pe scenă ca să spun prima mea replică : „Să facem grevă !”. Atunci Victor mi-a spus : „fă-te, mă, actor !”. Și m-am dus și am dat examen la teatru datorită lui. Vedeți ce mică e viața asta ? Am visat eu vreodată, elev în clasa a X-a, că o să ajung ca Victor Moldovan, actor de succes de la Cluj, care juca rol după rol, să-mi spună : „tu trebuie să te faci actor !”  Am dat și la final am fost repartizat la Teatrul Național din București.
Cine credeți că a venit la prima mea premieră ? Vicky Moldovan și Angela. Din clipa aceea am devenit prieteni. Vicky era un suflet unic, am să vorbesc despre el tot timpul. Era bolnav de teatru, n-am mai văzut ca el.
Ce-am văzut aici, dragă Nina, în expoziția ta e neadevărat ! Costume, afișe, cronici despre Angela Moldovan ! În toate țările globului unde se ducea și cânta, strângea materialele astea. Și ce-a făcut Nina Cuciuc ? Știți ? Nu știți ! Le-a strâns de la gunoi, unde au fost aruncate, după ce a fost vândut apartamentul Angelei, le-a înrămat și le-a expus.
După moartea lui Vicky, Nina s-a dus cu Ghiță Turda la Angela, că : „era artista mea favorită”. Păi, voi știți ce înseamnă asta ? Cum adică ? Înseamnă că orice om care vine la mine în casă – și vin o grămadă, toți vor să vină, să bată la poartă (de aia mi-am schimbat telefonul) –, vreau să spun că dacă vine unul, cum să visez eu – fiți atenți, că asta-i grozav –, cum să știe Angela că vine o fată, care era Nina Cuciuc și care i-a spus : „eu vă iubesc mult, doamnă, îmi dați voie să mai vin pe la dumneavoastră ?”. Și Angela Moldovan, care era destul de părăsită deja și uitată ! Pentru că aici e totul ! Mă vedeți ? Mâine dacă mor, o zi, două, o să mai vorbească lumea, o să spună : „mă, a murit și Piersic ăsta, păcat ! Vorbea cu noi, ne povestea, ne mai amuzam…” și apoi te uită toată lumea, nu mai spun că vorbești mult, că nu știu ce… . Eu vorbesc că am ce să vă spun ! Da ! De la mine învățai ceva ! Nu tâmpenii !
Vreau să spun doar atât, că pur și simplu, Nina a continuat vizitele. Angela, neavând un sprijin sufletesc și psihic decât în ea – pentru că venea : „știți, am venit să vă mai văd, v-am adus o plăcintă, și un cârnaț ” –, Angela s-a îndrăgostit de Nina, i-a plăcut de ea, pentru că nu era greu, și eu te iubesc pe tine, Nina Cuciuc, din ziua în care mi-ai dat telefon și mi-ai spus că vrei să faci muzeul.
N-am crezut. N-am crezut că se va întâmpla ce s-a întâmplat astăzi și că tu, Nina, ai toate aceste exponate grozave despre ea. Un singur regret am. Că nu-i Angela aici. Că nu e Vicky aici. Că dacă erau, într-adevăr era încununată viața lor artistică excepțională cu acest moment ! Unde ? În Iași ! Extraordinar !
Dacă eu aș avea putere și aș fi Ministrul Culturii, toată expoziția asta a Angelei Moldovan aș trimite-o la Cluj, să fie pusă la Casa Centrală a Armatei din Cluj și s-o vadă clujenii. Eu mă duc și vorbesc la televizor și peste tot și le spun : „mergeți și vedeți !” – și am să spun pe unde o să apar despre muzeu și despre ce ați făcut aici, la Iași, pentru că datorită dumneavoastră s-a făcut tot ce s-a făcut și vă multumesc și eu !
Vreau să vă spun că pentru mine Angela și Vicky sunt cei doi îngeri ai vieții mele, așa cum spunea Nichita Stănescu : „un prieten adevărat e mai prețios ca un înger”. Și tot Nichita spunea : „nu mă cert cu nimeni pentru că nu mai am timp să mă împac”.
Aceștia erau Vicky și Angela. Turneele cu Angela nu le pot uita. Nu pot uita gesturile ei, felul ei de a fi. Stătea în culise și-mi zicea : „Florin, nu mă satur să te ascult, câte chestii povestești, cum reciți.”. Mă iubea. Simțeam. Și cum ? Eu, un elev de clasa a X-a, a XI-a din Cluj, mă iubeau Angela Moldovan și Victor Moldovan și cărora le datorez faptul că astăzi, la vârsta asta fragedă pe care o am, mai sunt încă pe scenă și mă gândesc la ei, împreună cu dumneavoastră.
Angela Moldovan a fost pentru mine ca un fel de soră mai mare ! Eram copilăros în general, mă comportam tot timpul ca un tânăr, cum mă comport și acuma. Am 180 de ani, aproape, și nu-mi vine să cred că mă comport în felul ăsta.
Dragă Nina, te felicit încă o dată ! Nu te felicit, te ador ! Încă o dată spun, ai făcut ceva ce n-a făcut nimeni în România ! Am să mă gândesc exact ce trebuie să spun și prima dată când voi apărea la vreun post TV care va avea cât de cât audiență, am să spun ce s-a petrecut aici.
Vă mulțumesc și dacă v-am greșit cu ceva, mă bucur din toată inima !
Să vă dea Dumnezeu ce știu eu !
O clipă, dacă nu v-o spun pe asta, nu v-am spus nimic! Nina a expus la muzeu o poză  în care eu am jucat pe generalul Otto von Skorzeny. Am fost distribuit de un mare regizor sovietic, Ozerov, într-o coproducție Ocvobojdenie Evropî, Eliberarea Europei, în trei serii. După ce m-a văzut Ozerov mi-a spus: „foarte bine semeni cu Skorzeny, un nazist îngrozitor care l-a răpit pe Mussolini” (mi-a vorbit rusește, că eu știu bine rusa, am învățat-o la școală). Vă dau cuvântul meu de onoare, că la premieră, mama mea și tatăl meu care erau în lojă, văzându-mă în rolul lui Otto Skorzeny, mâna dreaptă a lui Hitler, mi-au spus la sfârșit: „tu care erai, mă, Florin?”. Deci, nu m-au recunoscut. Machiat cu tăietura aia pe obraz și cu mustața gen Hitler, cum purtau toți ca să-i facă plăcere lui Adolf Hitler și cu care jucam la Moscova rolul acesta. Ulianov, machiorul de la studioul Mosfilm, după ce m-a machiat s-a dus la Ozerov cu poza mea și l-a întrebat: care e Skorzeny și care e Florin Piersic? Ozerov s-a uitat și a spus: „Ăsta e Skorzeny!”. Ulianov zice: „nu! Ăsta-i Piersic, făcut de mine!”. Așa de bine m-a nimerit după fotografie acest Ulianov, care a făcut machiajul lui Cerkasov în filmele Alexandru Nevski, Ivan Cel Groaznic. Machior cum nu se mai nasc ! Dragii mei, trebuie să ai talent pentru o profesie. Poți să cânți până poimâine, dacă ești foaie verde – bună ziua ! Dacă ești bun, uite, ești aici.
Despre Angela aș mai vorbi și vă spun : tot ce e legat de Angela și Victor, în sufletul meu n-o să moară niciodată.
Dragă Nina, eu și noi te iubim. Ești un înger în lumea asta nebună. Să ai tot ce dorești, că pe noi, piersicii, ne ai ! Multumesc, Nina, că m-ai chemat ! Multumesc că am venit !"
Muzicologul Constantin Arvinte a mai declarat: Iașul are două Voci de Aur, Vocea feminină de Aur – Nina CUCIUC –  și Vocea masculină de Aur – Ștefan PINTILIE.
DAN TEODORESCU


5 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte documentat articolul,ati ilustrat excelent domeniile in care D-na Nina Cuciuc exceleaza atat pe plan stiintific cat si cel artistic.

      Ștergere
    2. Mulţumim pentru aprecierile dumneavoastră !

      Ștergere
  2. Admirabila doamna Nina CUCIUC... un om generos, un profesor iubit, o prezenta deosebita si o voce de exceptie, remarcata prin talent si unicitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Prezenta puternica și distinsa, doamna profesoara Nina Cuciuc, îmbina in mod armonios muzica din vatra satului românesc cu acea sclipire de trăire sufletească. Încă de la primele apariții, am considerat-o o Mihaela Runceanu a cântecului nostru popular. Reda cu finețe tot ce-i mai frumos și mai durabil in vatra cântecului nostru popular. Ii doresc sucesc deplin in tot ce întreprinde. Cu neprețuita stima și respect, Emil T.

    RăspundețiȘtergere