La Muzeul Mihai Codreanu din Iaşi: Evenimentul cultural "Amurg de toamnă" a ajuns la ediţia a VI-a

Beatrice Panţiru

În organizarea Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, a Patrimoniului pentru Comunitate, a Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu" Iaşi şi a Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi (ALPI), în ziua de duminică, 22 octombrie 2017, Vila Sonet de pe str. Rece nr. 5 a găzduit ediţia a VI-a a manifestării culturale "Amurg de toamnă", la împlinirea a 60 ani de la moartea marelui sonetist român.

După cum ne spunea gazda noastră, Beatrice Panţiru, muzeograf şi moderatoarea evenimentului, manifestarea de duminică a fost organizată în casa în care a locuit și a scris poetul, în perioada 1934-1957, deci în ultimii 23 ani de viaţă, care a căpătat denumirea de Vila „Sonet”. Doamna Beatrice Panţiru a mai menţionat: "Au fost aici, în Vila Sonet, pe timpul poetului orb Mihai Codreanu, mulţi scriitori, actori şi alţi oameni de cultură, care jucau şah, beau cafele şi recitau versuri. Mihai Codreanu organiza aici adevărate şezători literare, îi asculta pe tineri şi îi îndruma cu mult tact. El nu dorea să i se observe infirmitatea, adică orbirea...".
În continuare, scriitorul Horia Zilieru a vorbit despre poetul Mihai Codreanu, pe care l-a cunoscut personal: "Mihai Codreanu se împăca cu întunecimea umbrelor. Paradisul pierdut era paradisul în căutare, când se plimba pe strada Lăpuşneanu din Iaşi. Rostirea avea topirea sonetelor sale!".
Conf. univ. dr. Valeriu Dornescu a oferit apoi publicului două din poemele lui Mihai Codreanu, publicate în ultimul număr al revistei "Îmsemnări ieşene", din 1 noiembrie 1940, publicaţie care nu a mai ajuns însă în mâna abonaţilor şi cititorilor ei, dar au fost salvate câteva exemplare. "Ultimul număr al revistei <<Însemnări ieşene>> a apărut la 1 noiembrie 1940. Numărul respectiv nu a mai ajuns la abonaţii revistei, deoarece legionarii au ars revista pe malurile Bahluiului. Doar puţine exemplare au mai fost salvate. În revista din 1 noiembrie există două poezii ale lui Mihai Codreanu, <<Fiara>> şi <<Trece valul...>>, pe care eu vi le ofer dumneavoastră, celor din sală, sub forma unor copii xerox. În 27 decembrie 1939, tot în această casă, Mihai Codreanu scria o dedicaţie pe o carte  prietenului Gr. T. Popa, tovarăş de necazuri la revista <<Însemnări ieşene>>. Donez această carte cu autograful lui Mihai Codreanu muzeului, mă despart acum de această carte, dar cred că locul ei este aici, în incinta muzeului Mihai Codreanu", a mai spus conf. univ. dr. Valeriu Dornescu, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.    

Dan Teodorescu şi Mihai Batog-Bujeniţă

A urmat apoi un extraordinar recital teatral al studentei Ana Maria Fasolă (anul al II-lea la Facultatea de Teatru a Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu" Iaşi), cu sceneta "Te iubesc, tată!", după Mihaela Iancu, în regia doamnei asistent universitar dr. Iuliana Moraru.
În continuare, muzeograful Sorin Iftimi, a mai spus: "După cum se vede, muzeul este un loc special, care oferă şi posibilitatea unor reprezentări artistice. Mihai Codreanu poate fi povestit prin obiectele sale. Fiecare obiect de la muzeu oferă o poveste despre poetul Mihai Codreanu. Casa aceasta a oferit ceva special, avem aici universul acelui om. Se spune că din Iaşi se pleacă pe două căi: pe la gară sau pe la Eternitate. Mihai Codreanu a păşit în Eternitate aici, la Iaşi. Spiritul lui Mihai Codreanu, un aristocrat, este spiritul ieşeanului din acele timpuri".

În continuarea manifestării, fraţii gemeni Matei şi Andrei Moraru (14 ani), elevi în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional de Arte "Octav Băncilă" Iaşi (clasa prof. Emanuel Iacob) au oferit un moment muzical, la două viori, sub atenta supraveghere a mamei, prof. Cristina Moraru, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Dealul Copoului, vădit emoţionată, dar şi bucuroasă de evoluţia fără cusur a copiilor ei. Scriitorii de la Asociaţia Literară Păstorel Iaşi (ALPI) au recitat în final din propriile creaţii, ei fiind Georgeta Paula Dimitriu (la 88 ani, cea care l-a cunoscut personal pe Mihai Codreanu), Angela Pistol, Doina Toma, Dan Teodorescu, Mihai Batog-Bujeniţă şi Vasile Larco, în sală fiind prezent şi colegul Mihai Caba.

* Două poezii inedite ale lui Mihai Codreanu

După cum ne spunea conf. univ. dr. Valeriu Dornescu, în ultimul număr al revistei "Însemnări ieşene", din 1 noiembrie 1940, au fost publicate şi două poeme ale lui Mihai Codreanu, care nu au fost pe placul politicienilor din acea vreme. Aceste două poezii care au "ars" pe malurile Bahluiului au fost următoarele:

SONETE PENTRU PATRIE
* "Când din furtuni corăbii spre mal cu greu se scot, / E de-un poet nevoie mai mult ca de-un pilot." (Mihai Codreanu)

TRECE VALUL..
Auzi comanda marelui Traian?,
Metalic sună glasul prin ruine:
- "Române, trece valul peste tine,

Aţine-te cu pieptul tău roman!"

Pe Mircea, pe Mihai şi pe Ştefan,

I-auzi strigând în ceasul care vine?:

"Ca'n Turda, Războieni, ca la Rovine,

Ridică-ţi oţelitul buzdugan!"

Române, la chemarea strămoşească

Nu-ncepe sângele să-ţi clocotească

Prin văi şi dealuri, prin păduri şi munţi?

Ori ţi-ai pierdut de-a pururi idealul?

Ce, nu mai poţi furtunile să'nfrunţi?

Române, peste tine trece valul!

 FIARA
* Privind harta Ţării

Hotar din aprig sânge plămădit,
Pe tine vremuri negre s'abătură

Şi-acum te văd sub greua-ţi lovitură,

Pe harta Ţării mele'nghemuit.

Când leul aprig este greu rănit,
Îşi strânge ghem semeaţa lui făptură;
Apoi, de-odată, dintr'o săritură,

Se năpusteşte'n cel ce l-a lovit.

Aşa te văd acuma, Românie;
Dar vai de clipa cea de vijelie,

Când fiara cruntă se va năpusti.

Oricât va fulgera atuncea tunul,

Cu braţul de granit îl vom zdrobi,
Sau vom muri cu toţii, până la unul!

MIHAI CODREANU

(Iaşi, septembrie 1940, din revista "Însemnări ieşene" - 1 noiembrie 1940).
Iată două poezii nemuritoare, care au trecut peste multe decenii şi chiar două secole şi care au fost rostite într-o frumoasă zi de toamnă, la Vila Sonet din Iaşi, la 60 de ani de la plecarea poetului Mihai Codreanu în Eternitate.
DAN TEODORESCU