Un nou şi remarcabil experiment artistic la Galeria DANA

Impunându-se de peste un deceniu în viaţa cultural-artistică a Cetăţii ieşene cu peste două sute de manifestări prestigioase susţinute cu mult aplomb în faţa unui larg public ieşean (şi nu numai) dornic să ia „pulsul la zi” al picturii şi sculpturii actuale, Galeria DANA nu se dezminte nicidecum în demersul ei asiduu de promovare a valorilor autentice în aceste domenii de mare interes pentru dezvoltarea artei plastice ieşene şi naţionale şi pentru integrarea acesteia  în tezaurul culturii europeane.

Pe lângă găzduirea pe simezele sale a lucrărilor unor artişti deja bine consacraţi, dar şi pe cele ale unor tineri debutanţi aflaţi pe drumul dificil al afirmării artistice, Galeria DANA, mereu receptivă la noile provocări ale artei, obişnuieşte şi reuşeşte, mai cu seamă în ultimul timp, să acorde spaţiul său generos unor exopziţii de tip „experiment artistic”, pe care le supune cu mult curaj atenţiei exigentului public ieşean.

Astfel, după experimentele: „Dni powstania” a artistului Alexandru Florea şi „Soul texture” a artistei Alexandra Florea, pe care criticul de artă, Maria Bilaşevschi, avea să le aprecieze, pe fiecare în parte şi în tot comun, „ca fiind  finalitatea unui discurs plastic întru totul autentic, articulând prin culoare şi formă răspunsuri cu privire la trecut, prezent şi viitor”,  a urmat un alt experiment, la fel de surprinzător în receptarea creaţiei sale plastice, cel al sculptorului Gheorghe Zărnescu, care i-a oferit lui Petru Bejan, şi el un critic de artă de notoreitate, să afirme că „artistul reuşeşte să găsească în jurul său forme şi modalităţi de exprimare proprii care să-i trezească privitorului emoţia unui mesaj artistic bine conturat.”

Pe această linie a modernităţii se înscrie şi recentul „experiment artistic” , vernisat la începutul lunii iulie la Galeria Dana, aparţinător sculptorului Vladlen Babcineţchi, care propune cu dezinvoltură publicului interesat de armonia creaţiei artistice un îndrăzneţ şi atractiv proiect : „Studiu de proporţii asupra corpului uman în mişcare”, intitulat sugestiv şi deloc întâmplător, NAUTILUS, după cum se va vedea. Pentru elaborarea acestui proiect autorul artist îşi ia ca punct de plecare „numărul de aur”(Phi), iraţional (Phi = 1,618...), cunoscut de mai bine de două mii de ani de către celebrii matematicieni ai antichităţii Pitagora şi Euclid, care aveau să atribuie întregii realităţi teoria numerelor şi a armoniei. Mai târziu, peste un mileniu, Fibonacci, considerat a fi cel mai vestit dintre matematicienii europeni ai Evului Mediu, avea să elaboreze „Şirul de numere Fibonacci” în care fiecare număr al acestuia se formează prin însumarea precedentelor două numere ale şirului, respectiv 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 ..., iar raportul dintre oricare număr şi precedentul său tinde să se apropie treptat de „numărul de aur”. S-a conchis ulterior că „Şirul lui Fibonacci” poate fi considerat, atât ca sistem de numărare al naturii (numerele sale apărând peste tot în alcătuirea acesteia), cât şi ca mod de măsurare a „proporţiei divine”.  Şi în lumea artelor: pictură, sculptură, arhitectură, fotografie, muzică etc, „numărul de aur” îşi face simţită considerabil prezenţa în operele iluştrilor maeştri universali care au folosit deliberat „secţiunea de aur”, „triunghiul de aur”, „dreptunghiul de aur” în creaţiile lor memorabile. Dacă ne vom opri doar la celebra „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci, luată ca simplu exemplu, vom putea lesne descifra „triunghiul şi dreptunghiul de aur” al conceperii vestitului portret al Giocondei. De altfel, tot Leonardo da Vinci avea să se oprească şi asupra studierii corpului uman prin aceeaşi prismă a „regulei de aur” bonucciene. „Omul vitruvian”, lucrarea lui Da Vinci, realizată în cerneală, ne edifică suficient de bine acest studiu al proporţiilor corpului uman, care a avut ca sursă de inspiraţie pe anticul arhitect roman Vitruvius, elaborator al strălucitei sale teorii potrivit căreia ridicarea templelor trebuie să respecte modelele de perfecţiune ale acestuia.

Toate aceste noţiuni de bază necesare avizării publicului interesat de acest incitant „experiment artistic” au fost explicitate succint de către artist prin cele 2 -3 „tăbliţe lămuritoare” intercalate printre „clişeele” de pe simeze, uşurând înţelegerea acestuia.

De altfel şi inspiratul afiş al „experimentului artistic - NAUTILUS” avea să atragă privirea şi să-i sugereze oricărui privitor ideea armoniei mişcării corpului uman.

Pentru punerea în practică a acestei fascinante idei artistice, sculptorul Vladlen Babcineţchi a apelat la concursul unor colaboratori de marcă: maestrul Vlad Mărculescu, prim balerin al Operei Naţionale Iaşi şi maestrul fotograf  Maximilian Lupu, care au reuşit împreună să transpună cu acurateţe pe pelicula fotografică, atât „secvenţele punctuale”, cât şi, prin precizia suprapunerii, „spirala continuă” a mişcării mâinilor şi picioarelor reputatului balerin. Privindu-le expuse pe simezele Galeriei DANA în toată „derularea” cronologică a mişcărilor descompuse, când în format „diminuat”, când în format „amplificat”, impresia produsă de „comuniunea finală” a acestora este una a fascinaţiei şi armoniei generale, întrevăzute cu veacuri în urmă în spirala descrisă de  miraculosul „şir numeric a lui Fibonacci”. Cum această armonie spiralată o găsim cu uşurinţă şi în cochiliile melcilor de mare, cunoscuţi sub numele lor de Nautilus, nu-i de mirare că artistul sculptor expozant şi-a denumit astfel proiectul propus, care i-a servit îndreptăţit şi pentru obţinerea doctoratului în artă.

La reuşita vernisării acestui interesant „experiment artistic” o contribuţie de seamă şi-au adus-o şi cei doi reputaţi prezentatori, lect.univ.dr. Cristian Ungureanu şi scriitorul Grigore Ilisei, care, sub eleganta moderaţie a doamnei Smaranda Bostan, gazdă primitoare, au reuşit cu argumente solide şi bine subliniate în expunerile de înaltă ţinută, atât de de natură ştiinţific – matematică, cât şi de istorie a artei universale,  să reliefeze distinsei asistenţe valenţele indubitabile ale preocupărilor temerarului artist-autor de studia şi scoate la lumina solară a prezentului imagini artistice inedite ale proporţiilor corpului uman aflat în mişcare; toate acestea înscriindu-se în râvnita spirală a armoniei bonucciene. Iar ca toate acestea să fi fost cu „punct şi virgulă”, în finalul reuşitului vernisaj participanţii au beneficiat de „reprezentaţia de gală” a apreciatului balerin-performer al Operei ieşene, Vlad Mărculescu, care avea să „recidiveze” la fel de strălucitor în postura de interpret al baletului: „Studiu de proporţii asupra corpului uman aflat în mişcare”, al cărui „libret” a fost semnat cu prestanţă de Vladlen Babcineţchi.
Deschisă în intervalul 3 - 17 iulie 2017, expoziţia „Nautilus” de la Galeria DANA oferă publicului vizitator satisfacţia luării de contact cu un remarcabil „experiment artistic” care îndeamnă la meditaţie şi armonie.
Felicitări autorului, Vladlen Babcineţchi şi Galeriei DANA! (Mihai Caba)