În luna iulie 2017, timp de
o săptămână, împreună cu soţia Mariana şi nepotul Silviu am dorit să ne odihnim
în Bucovina, mai precis la Vatra Dornei, dar a fost un fel de "vacanţă
activă", deoarece sufletele noastre călătoare ne-au îndemnat la fel de fel
de excursii. Cazaţi la Vila Franz Joseph, administrată foarte bine de doamna
Veronica, mereu ajutată de doamnele Brânduşa, Nina şi Mihaela, am servit zilnic
mâncăruri tradiţionale şi am dormit neîntorşi în unele nopţi, după frumoasele
drumeţii prin Parcul Central şi la Telescaunul de la Vatra Dornei, acolo unde
doar Mariana şi Silviu au avut "curajul" să urce pe platoul din
preajmă, parcurcând un traseu de 3 km în 25 minute la dus şi tot atâtea la
întors, cu un telescaun în care trebuia să te urci şi să te cobori din mers,
iar viteza sa de deplasare nu era prea mică, chiar dacă "servanţii"
obiectivului erau mereu la datorie.
Chiar dacă mi s-a spus că un telescaun poate transporta 1 tonă şi să nu avem nici o teamă, ideea de a merge la "înălţime" nu a fost îmbrăţişată şi de mine, mai ales după ce am văzut că o doamnă şi cu fata ei, cu unele probleme medicale se pare, erau să fie accidentate chiar la urcarea în telescaun şi doar puterea în piept şi în braţe a unui mecanic a oprit... dezastrul! Totul a decurs însă bine în continuare, după ce s-a reuşit ca respectiva "pereche" să fie urcată totuşi cu bine în telescaun.
Conform panoului informativ de la Pilonul 1, să mai menţionăm că Telescaunul Vatra Dornei se află situat în cadrul Pârtiei Dealul Negru din Vatra Dornei. A fost montat în 1980, traseul are o lungime de 3 kilometri, iar viteza de deplasare este de 1,92 metri / secundă. Are 120 scaune cu 2 locuri şi o capacitate de 200 persoane / oră. Durata unei deplasări dus-întors este de 50 minute. Altitudinea la bază este de 860 metri, iar altitudinea superioară de 1.301 metri, diferenţă nivel fiind astfel de 441 metri. Pârtia de schi alpin este de 3 kilometri, iar punctul terminus este Dealul Negru.
În drum spre "reşedinţa" de lângă Parcul Central, am dat "nas în nas" şi cu Nea Mărin (vedeta TV de la Antena 1), care a făcut cu multă amabilitate o superbă fotografie cu nepotul Silviu, un mare admirator al maestrului bucureştean, dar am vizitat şi Vila Frasin, de lângă Pârtia de schi Veveriţa, deţinută de fostul coleg ceferist Costel Frasin, care ne-a prezentat "casa" cu multă mândrie în glas, pe bună dreptate.
Chiar dacă mi s-a spus că un telescaun poate transporta 1 tonă şi să nu avem nici o teamă, ideea de a merge la "înălţime" nu a fost îmbrăţişată şi de mine, mai ales după ce am văzut că o doamnă şi cu fata ei, cu unele probleme medicale se pare, erau să fie accidentate chiar la urcarea în telescaun şi doar puterea în piept şi în braţe a unui mecanic a oprit... dezastrul! Totul a decurs însă bine în continuare, după ce s-a reuşit ca respectiva "pereche" să fie urcată totuşi cu bine în telescaun.
Conform panoului informativ de la Pilonul 1, să mai menţionăm că Telescaunul Vatra Dornei se află situat în cadrul Pârtiei Dealul Negru din Vatra Dornei. A fost montat în 1980, traseul are o lungime de 3 kilometri, iar viteza de deplasare este de 1,92 metri / secundă. Are 120 scaune cu 2 locuri şi o capacitate de 200 persoane / oră. Durata unei deplasări dus-întors este de 50 minute. Altitudinea la bază este de 860 metri, iar altitudinea superioară de 1.301 metri, diferenţă nivel fiind astfel de 441 metri. Pârtia de schi alpin este de 3 kilometri, iar punctul terminus este Dealul Negru.
În drum spre "reşedinţa" de lângă Parcul Central, am dat "nas în nas" şi cu Nea Mărin (vedeta TV de la Antena 1), care a făcut cu multă amabilitate o superbă fotografie cu nepotul Silviu, un mare admirator al maestrului bucureştean, dar am vizitat şi Vila Frasin, de lângă Pârtia de schi Veveriţa, deţinută de fostul coleg ceferist Costel Frasin, care ne-a prezentat "casa" cu multă mândrie în glas, pe bună dreptate.
*
În Pelerinaj în Bucovina, de Sf. Mare Proroc Ilie
Pe
20 iulie 2017, de Sf. Mare Proroc Ilie, cu ajutorul firmei "Bucovina
Travel" din Vatra Dornei, manageriată de doamna Carmen Chiuzan, am făcut o
superbă excursie la Mănăstirile din Bucovina, autocarul nostru fiind condus
excelent de domnul Valentin. Vă mai informez că, am beneficiat şi de un ghid
turistic de nota 10 plus, prin doamna Geta, de profesie asistent medical, dar şi
un foarte bun cunoscător al zonei turistice bucovinene, căci domnia sa ne-a
povestit de toate la microfonul autocarului, dar şi în cadrul obiectivelor
vizitate, pe parcursul celor 13 ore ale călătoriei. În această excursie am avut
şi o dorinţă personală, să nu plouă (de Sf. Ilie cam plouă!) şi pentru
realizarea ei am cerut ajutorul, din ceruri, bunicului meu ILIE Radu, care ne-a
ajutat în proporţie de 99,99 %, căci a plouat doar uşor spre seară, pe unele
porţiuni, dar înaintea trecerii noastre pe acolo. Când autocarul noastru trecea
pe un traseu ud de ploaia dinainte, ploaia se oprea brusc pe acea porţiune de
drum! Mulţumesc "AVICĂ", căci aşa îi spuneam eu bunicul ILIE RADU,
urmaş de răzeş din Şerbeşti - Judeţul Neamţ, la originile sale!
Traseul excursiei noastre de o zi, derulată în intervalul orar 7.00-20.00, a fost unul superb din punct de vedere turistic, istoric şi spiritual: Vatra Dornei - Mănăstirea Moldoviţa - Mănăstirea Suceviţa - Atelierul de ceramică neagră Marginea - Mănăstirea Putna - Schitul lui Daniil Sihastru - Catedrala Romano-Catolică de la Cacica - Mănăstirea Humor - Mănăstirea Voroneţ - Pasul Mestecăniş - Vatra Dornei. Am văzut şi admirat ctitoriile lui Alexandru cel Bun şi Petru Rareş, Ieremia Movilă şi Ştefan cel Mare, Vasile Lupu. La Voroneţ, în 1547, un ucenic al Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, Mitropolitul Grigorie Roşca, a mărit biserica, după care a purces la împodobirea întregului lăcaş de cult cu minunatele fresce exterioare, iar tot atunci a fost pictat şi interiorul pridvorului. După cum a detaliat o măicuţă-ghid, frescele de pe pereţii exteriori, finalizate la numai un an de la moartea lui Petru Rareş aparţin, alături de cele de la Probota, Humor, Moldoviţa şi Arbore, epocii acestui domnitor. Culoarea dominantă a mănăstirii este albastru - albastru de Voroneţ - dar se mai lucrează la restaurarea picturii.
Pe traseul excursiei am făcut şi cumpărături la diferitele obiective vizitate, la mare căutare fiind vestita ceramică de la Marginea.
Am mai aflat că Bazilica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este o biserică romano-catolică construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica. În anul 2000, recunoscând importanța pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor.
Traseul excursiei noastre de o zi, derulată în intervalul orar 7.00-20.00, a fost unul superb din punct de vedere turistic, istoric şi spiritual: Vatra Dornei - Mănăstirea Moldoviţa - Mănăstirea Suceviţa - Atelierul de ceramică neagră Marginea - Mănăstirea Putna - Schitul lui Daniil Sihastru - Catedrala Romano-Catolică de la Cacica - Mănăstirea Humor - Mănăstirea Voroneţ - Pasul Mestecăniş - Vatra Dornei. Am văzut şi admirat ctitoriile lui Alexandru cel Bun şi Petru Rareş, Ieremia Movilă şi Ştefan cel Mare, Vasile Lupu. La Voroneţ, în 1547, un ucenic al Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, Mitropolitul Grigorie Roşca, a mărit biserica, după care a purces la împodobirea întregului lăcaş de cult cu minunatele fresce exterioare, iar tot atunci a fost pictat şi interiorul pridvorului. După cum a detaliat o măicuţă-ghid, frescele de pe pereţii exteriori, finalizate la numai un an de la moartea lui Petru Rareş aparţin, alături de cele de la Probota, Humor, Moldoviţa şi Arbore, epocii acestui domnitor. Culoarea dominantă a mănăstirii este albastru - albastru de Voroneţ - dar se mai lucrează la restaurarea picturii.
Pe traseul excursiei am făcut şi cumpărături la diferitele obiective vizitate, la mare căutare fiind vestita ceramică de la Marginea.
Am mai aflat că Bazilica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este o biserică romano-catolică construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica. În anul 2000, recunoscând importanța pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor.
Nu
am ajuns însă şi la Salina Cacica, acolo unde drumul este anevoios, deoarece
intrarea în mina de sare se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani,
mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Conform "Wikipedia", obiective
de vizitat, dar greu de ajuns la ele, sunt Capela romano-catolică Sf. Varvara (aflată
la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 21 metri adâncime), Capela ortodoxă (aflată
la adâncimea de 35 metri), Lacul Sărat (este vorba de un lac artificial săpat
manual de mineri la o adâncime de 35 metri, pe pereții căruia se găsesc
cristale de sare, iar dimensiunile lui sunt 10 x 6 metri). Mai este şi Sala de
dans denumită și "Sala Ing. Agripa Popescu" (după numele primului
director general al Regiei Monopolurilor Statului, așa cum apare într-un basorelief
în peretele de sare) aflată la adâncimea de 37 metri, care are dimensiuni
relativ mari: 24x12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane și ele săpate în
sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind și primul
loc de distracție din zonă.
Tot la Vatra Dornei, în acea scurtă vacanţă de o săptămână a familiei, cartea "Regi şi Regine la Palat", de jurnalistul ieşean Dan Teodorescu, a ajuns la doi buni prieteni: actorul Petru Ciubotaru (societar la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi) şi prof. Paraschiva Abutnăriţei, de la Asociaţia Culturală "Pro Basarabia şi Bucovina" - Filiala "Arboroasa" Vatra Dornei. Ambii au avut cuvinte de laudă asupra cărţii, cea cu nr. 7 editată de Dan Teodorescu, în ultimii doi ani.
În final, vă mai spus că, într-o zi de... marţi, trenul "groazei", adică IR 1832 pe ruta Cluj-Vatra Dornei Băi-Suceava-Iaşi-Galaţi ne-a adus şi acasă, în "dulcele târg". Într-o zi caniculară, vagonul nostru cu nr. 3 nu avea nici perdele la ferestre şi nici aer condiţionat. Timp de circa 5 ore, de la Vatra Dornei Băi la Iaşi, soarele ne-a bătut în cap şi în suflete! Urmarea: probleme cardiace şi respiratorii pentru mulţi călători. Plus că, datorită curentului de pe holul vagonului, care avea unele geamuri deschide, ne-a făcut să mergem direct la farmaciile ieşene la sosirea în Gara Iaşi, în căutare de paracetamol şi alte medicamente adecvate suferinţelor noastre. Când l-am întrebat pe conductorul de tren (celebrul NAŞ) de ce trebuie să suportăm, pe banii noştri, toate aceste chinuri, răspunsul a fost clar: "Vă rog să-l întrebaţi pe domnul director al meu de ce, eu nu pot să vă răspund, dar îmi pare rău...". Şi nouă...
DAN TEODORESCUTot la Vatra Dornei, în acea scurtă vacanţă de o săptămână a familiei, cartea "Regi şi Regine la Palat", de jurnalistul ieşean Dan Teodorescu, a ajuns la doi buni prieteni: actorul Petru Ciubotaru (societar la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi) şi prof. Paraschiva Abutnăriţei, de la Asociaţia Culturală "Pro Basarabia şi Bucovina" - Filiala "Arboroasa" Vatra Dornei. Ambii au avut cuvinte de laudă asupra cărţii, cea cu nr. 7 editată de Dan Teodorescu, în ultimii doi ani.
În final, vă mai spus că, într-o zi de... marţi, trenul "groazei", adică IR 1832 pe ruta Cluj-Vatra Dornei Băi-Suceava-Iaşi-Galaţi ne-a adus şi acasă, în "dulcele târg". Într-o zi caniculară, vagonul nostru cu nr. 3 nu avea nici perdele la ferestre şi nici aer condiţionat. Timp de circa 5 ore, de la Vatra Dornei Băi la Iaşi, soarele ne-a bătut în cap şi în suflete! Urmarea: probleme cardiace şi respiratorii pentru mulţi călători. Plus că, datorită curentului de pe holul vagonului, care avea unele geamuri deschide, ne-a făcut să mergem direct la farmaciile ieşene la sosirea în Gara Iaşi, în căutare de paracetamol şi alte medicamente adecvate suferinţelor noastre. Când l-am întrebat pe conductorul de tren (celebrul NAŞ) de ce trebuie să suportăm, pe banii noştri, toate aceste chinuri, răspunsul a fost clar: "Vă rog să-l întrebaţi pe domnul director al meu de ce, eu nu pot să vă răspund, dar îmi pare rău...". Şi nouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu