Despre
viaţa evreilor în general şi în special despre viaţa evreilor din România se
pot spune multe. S-au scris multe cărţi despre o epocă demult apusă, când
evreii din România erau trimişi în lagărele morţii sau deportaţi în cele mai
depărtate locuri. Prof. Ion Cernat face în aceste zile o nouă trecere în
revistă asupra vieţii evreilor din Bucovina şi publică cartea "Evreii din
comuna Vama, judeţul Suceava, România", volumul având lansarea la Iaşi, la
Muzeul Unirii, în ziua de duminică, 18 septembrie 2016, pe durata a 2 ore şi 30
minute.
Volumul în cauză, editat la PIM Iaşi şi care numără 244 pagini a fost prezentat publicului ieşean
în faţa unui prezidiu alcătuit din profesorii Vasile Diacon (moderatorul
manifestării), Constantin Cloşcă, autorul Ion Cernat şi comandorul Mihai Batog-Bujeniţă
(directorul Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi / ALPI).
În sală s-au mai aflat directorul muzeului Aurica Ichim, membrii ALPI (Cornelia Ursu, Eugen Deutsch, Dan Teodorescu, Emil Gnatenco, Sorin Cotlarciuc, Doina Toma, Elena Mândru, Cristinel Cojocaru etc), fostul senator Ioan Solcanu, prof. Dumitru Rădăuceanu, Dumitru Calancea, vestitul MGheN (ing. Marin Gheorghe Nicolae), Liviu Crăcană, Nicolae Budeanu, dar şi doi evrei născuţi la Iaşi şi care trăiesc acum în Ţara Sfântă, ing. Rizel Iancu şi dr. Emanuel Marcu.
În sală s-au mai aflat directorul muzeului Aurica Ichim, membrii ALPI (Cornelia Ursu, Eugen Deutsch, Dan Teodorescu, Emil Gnatenco, Sorin Cotlarciuc, Doina Toma, Elena Mândru, Cristinel Cojocaru etc), fostul senator Ioan Solcanu, prof. Dumitru Rădăuceanu, Dumitru Calancea, vestitul MGheN (ing. Marin Gheorghe Nicolae), Liviu Crăcană, Nicolae Budeanu, dar şi doi evrei născuţi la Iaşi şi care trăiesc acum în Ţara Sfântă, ing. Rizel Iancu şi dr. Emanuel Marcu.
În
prefaţa volumul pus în "dezbatere publică", autorul Ion Cernat ne
spune: "Ideea de a scrie despre evrei în general şi, în special, despre
evreii din Vama, nu mi-a fost impusă sau sugerată de cineva, aşa cum s-a întâmplat
după 1989, anul schimbării de regim politic, anul "revoluţiei"
române, ci s-a impus de la sine în urma studierii istoriei Bucovinei (parte a
Moldovei - România, cedată Austriei în 1775) şi a satului Vama care a fost, ca
întreaga Bucovină, un loc de aşezare a evreilor veniţi din Galiţia, teritoriul
polonez ocupat de aceeaşi Austrie hrăpăreaţă. Pe de altă parte, încă de când
eram copil am aflat despre existenţa evreilor de la tatăl meu, pe care i-am
perceput direct, ca elev, la Bacău (oraş al Moldovei - România), i-am cunoscut
(îmi amintesc de la Hary - jucător de handbal la echipa de Divizia A şi de
Habod care avea prieteni numai români, singurul care a venit din Israel la
întâlnirea-aniversare de 50 ani de la absolvirea liceului, în 2010) şi n-am
simţit nici o deosebire între ei şi noi. Despre existenţa lagărelor de
concentrare am aflat tot atunci, de la Adi Cuzin, născut într-un lagăr de
exterminare, poet sensibil, ajuns director la Teatrul de copii Iaşi, decedat, iar
despre pogromul de la Iaşi (despre care nu s-a vorbit în toată perioada
comunistă) am ştiut tot de când eram adolescent, aflând întâmplător de la
fostul sergent-ţăran Vasilaş Nicolae, care povestea îngrozit, după atâţia ani,
că a fost obligat să tragă cu mitraliera în vagoanele în care se aflau oameni.
Despre Transnistria am aflat tot atunci, dar nu din cărţile de şcoală, nici din
literatura istorică, ci din relatările celor care ştiau despre deportarea
evreilor din Bucovina, din câteva comune din judeţul şi din oraşul Dorohoi şi
din Basarabia sau au suportat regimul impus de exterminare...".
Printre altele, în cartea lui Ion Cernat se mai prezintă mărturii despre existenţa evreilor în spaţiul etnic românesc şi despre comunitatea evreilor din Vama, se vorbeşte despre rolul evreilor în dezvoltarea economică a localităţii Vama şi despre legislaţia entisemită, se prezintă figurile reprezentative ale comunităţii, se prezintă cimitirul evreiesc din Vama, un capitol distinct fiind dedicat evreilor din Vama care au apărut în presa locală, de-a lungul timpului.
Printre altele, în cartea lui Ion Cernat se mai prezintă mărturii despre existenţa evreilor în spaţiul etnic românesc şi despre comunitatea evreilor din Vama, se vorbeşte despre rolul evreilor în dezvoltarea economică a localităţii Vama şi despre legislaţia entisemită, se prezintă figurile reprezentative ale comunităţii, se prezintă cimitirul evreiesc din Vama, un capitol distinct fiind dedicat evreilor din Vama care au apărut în presa locală, de-a lungul timpului.
*
Invitaţii au cuvântul...
Din cuvintele invitaţiilor la această lansare de carte, de la Muzeul Unirii din Iaşi, am selecţionat următoarele declaraţii:
Din cuvintele invitaţiilor la această lansare de carte, de la Muzeul Unirii din Iaşi, am selecţionat următoarele declaraţii:
-
Vasile Diacon: "Când eram şi eu deputat, aveam evrei cu nume celebre în
Parlamentul României, precum Alexandru Bârlădeanu şi Ştefan Cazimir. Ei au
făcut multe lucruri bune pentru România. Apoi, l-am invidiat teribil pe domnul
prof. Cernat când mi-a trimis manuscrisul, deoarece era unul excelent. I-am
spus că merită să facă o carte după acest manucris şi îl felicit şi acum pentru
frumoasa realizare!";
- Constantin Cloşcă: "Am parcurs paginile acestei cărţi cu plăcere. Vama este un sat din nordul ţării care a trăit drama celui de-al doilea război mondial. În carte s-a surprins frumoasa convieţuire dintre românii şi evreii din Vama";
- Mihai Batog-Bujeniţă: "Vorbesc şi în numele Comunităţii Evreilor din Iaşi, deşi nu veţi găsi numele Bujeniţă pe lista evreilor. Asociaţia Literară Păstorel Iaşi şi Comunitatea Evreilor din Iaşi sunt într-o strânsă colaborare şi de aceea vorbesc în numele lor. După cum se vede, dl. Cernat este un fin şi profund analist al societăţii noastre şi îşi iubeşte lumea în care trăieşte. Este o iubire lucidă. Pot spune că PUTEREA a avut nevoie mereu de bani, iar banii erau la evrei şi din această cauză evreii au fost persecutaţi de-a lungul timpului! Să vă spun şi un banc auzit de la un evreu din Galaţi, din oraşul unde am trăit în anii tinereţii: Dacă ai 10 lei în buzunar şi vrei să cheltuieşti 9, eşti bogat şi fericit! Dacă ai 10 lei în buzunar şi vrei să cheltuieşti 11, eşti sărac şi nefericit. Dar tu, în ambele cazuri, tot 10 lei ani în buzunar!". Vă mai pot spune că valoarea umană într-o comunitate evreiască este promovată real, iar selecţia este una serioasă";
- Ion Cernat: "Comunitatea evreiască din Vama a parcurs 200 ani. Colaborarea dintre văleni şi evrei a existat mereu. Când eu aveam 25 ani aveam un prieten evreu care avea 80 ani, de la care învăţam multe. Rolul economic al evreilor din Vama era unul important, evreii erau buni meseriaşi. Oamenii din Vama s-au ajutat mereu cu evreii, iar cei care au acum 90 ani ca vârstă mi-au spus că s-au înţeles mai bine cu evreii decât cu germanii. Pe Drumul Imperial din centru satului se făcea comerţ!".
Au mai luat cuvântul în faţa pubicului prezent la Muzeul Unirii domnii Dumitru Rădăuceanu, Ioan Solcanu, Dumitru Calancea, Dan Teodorescu, Rizel Iancu, Liviu Crăcană, Emanuel Marcu, Nicolae Budeanu.
În cuvântul său, fostul senator Ioan Solcanu a menţionat: "Asistăm la un moment cultural deosebit şi nu întâmplător evenimentul are loc la Muzeul Unirii!".
Născut în 1952 la Iaşi şi emigrat în 1983 în Israel, fostul inginer de la TC Ind Iaşi, care a lucrat mulţi ani pe şantierul CUG Iaşi, Rizel Iancu, a menţionat: "Sunt venit acum de la Tel Aviv pentru întâlnirea de 40 ani de la absolvirea facultăţii şi am fost invitat de fostul meu coleg de şantier, Dan Teodorescu, să vin la această manifestare frumoasă. În '83 am plecat în Israel de nevoie, deoarece unii vroiau să mă facă informator şi eu nu am acceptat! După ce am povestit acest lucru unui unchi de-al meu, acesta ne-a spus: Dacă nu semnaţi nimic, nu o să păţiţi nimic. Dar dacă puteţi să fugiţi, fugiţi! Şi aşa am ajuns în Israel, dar am revenit de multe ori în România, în locurile unde m-am născut. Împreună cu un grup de investitori, doresc acum să deschid un spital în Bucureşti şi să facem şi turism medical. Dar nu să umble pacienţii prin lumea largă după doctori, ci să-i aducem noi pe cei mai buni doctori aici, în România, pentru ca pacienţii să aibă cheltuieli mai mici...".
În alocuţiunea sa inginerul, jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu a mai spus: "Unii dintre cei mai buni prieteni de-ai mei, din liceu şi facultate, au fost şi sunt evrei. Îi amintesc aici pe Iuri, Moni, Bebi, Lucian, Edy, Silvian, Rizel, Dan alias Mops etc. Unii sunt acum în Israel, alţii în Statele Unite. Să le dorim viaţă lungă şi sănătate la toţi, mulţi dintre ei revin des în România, la Iaşi, acolo unde s-au născut...".
Dr. Emanuel Marcu, ieşit la pensie în urmă cu 15 ani, a mai menţionat: "În '64 am plecat în Israel şi pot spune că avem şi noi javre, printre evrei, cum există peste tot... Sunt mândru că relaţiile dintre Israel şi România sunt aşa cum sunt, adică bune".
- Constantin Cloşcă: "Am parcurs paginile acestei cărţi cu plăcere. Vama este un sat din nordul ţării care a trăit drama celui de-al doilea război mondial. În carte s-a surprins frumoasa convieţuire dintre românii şi evreii din Vama";
- Mihai Batog-Bujeniţă: "Vorbesc şi în numele Comunităţii Evreilor din Iaşi, deşi nu veţi găsi numele Bujeniţă pe lista evreilor. Asociaţia Literară Păstorel Iaşi şi Comunitatea Evreilor din Iaşi sunt într-o strânsă colaborare şi de aceea vorbesc în numele lor. După cum se vede, dl. Cernat este un fin şi profund analist al societăţii noastre şi îşi iubeşte lumea în care trăieşte. Este o iubire lucidă. Pot spune că PUTEREA a avut nevoie mereu de bani, iar banii erau la evrei şi din această cauză evreii au fost persecutaţi de-a lungul timpului! Să vă spun şi un banc auzit de la un evreu din Galaţi, din oraşul unde am trăit în anii tinereţii: Dacă ai 10 lei în buzunar şi vrei să cheltuieşti 9, eşti bogat şi fericit! Dacă ai 10 lei în buzunar şi vrei să cheltuieşti 11, eşti sărac şi nefericit. Dar tu, în ambele cazuri, tot 10 lei ani în buzunar!". Vă mai pot spune că valoarea umană într-o comunitate evreiască este promovată real, iar selecţia este una serioasă";
- Ion Cernat: "Comunitatea evreiască din Vama a parcurs 200 ani. Colaborarea dintre văleni şi evrei a existat mereu. Când eu aveam 25 ani aveam un prieten evreu care avea 80 ani, de la care învăţam multe. Rolul economic al evreilor din Vama era unul important, evreii erau buni meseriaşi. Oamenii din Vama s-au ajutat mereu cu evreii, iar cei care au acum 90 ani ca vârstă mi-au spus că s-au înţeles mai bine cu evreii decât cu germanii. Pe Drumul Imperial din centru satului se făcea comerţ!".
Au mai luat cuvântul în faţa pubicului prezent la Muzeul Unirii domnii Dumitru Rădăuceanu, Ioan Solcanu, Dumitru Calancea, Dan Teodorescu, Rizel Iancu, Liviu Crăcană, Emanuel Marcu, Nicolae Budeanu.
În cuvântul său, fostul senator Ioan Solcanu a menţionat: "Asistăm la un moment cultural deosebit şi nu întâmplător evenimentul are loc la Muzeul Unirii!".
Născut în 1952 la Iaşi şi emigrat în 1983 în Israel, fostul inginer de la TC Ind Iaşi, care a lucrat mulţi ani pe şantierul CUG Iaşi, Rizel Iancu, a menţionat: "Sunt venit acum de la Tel Aviv pentru întâlnirea de 40 ani de la absolvirea facultăţii şi am fost invitat de fostul meu coleg de şantier, Dan Teodorescu, să vin la această manifestare frumoasă. În '83 am plecat în Israel de nevoie, deoarece unii vroiau să mă facă informator şi eu nu am acceptat! După ce am povestit acest lucru unui unchi de-al meu, acesta ne-a spus: Dacă nu semnaţi nimic, nu o să păţiţi nimic. Dar dacă puteţi să fugiţi, fugiţi! Şi aşa am ajuns în Israel, dar am revenit de multe ori în România, în locurile unde m-am născut. Împreună cu un grup de investitori, doresc acum să deschid un spital în Bucureşti şi să facem şi turism medical. Dar nu să umble pacienţii prin lumea largă după doctori, ci să-i aducem noi pe cei mai buni doctori aici, în România, pentru ca pacienţii să aibă cheltuieli mai mici...".
În alocuţiunea sa inginerul, jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu a mai spus: "Unii dintre cei mai buni prieteni de-ai mei, din liceu şi facultate, au fost şi sunt evrei. Îi amintesc aici pe Iuri, Moni, Bebi, Lucian, Edy, Silvian, Rizel, Dan alias Mops etc. Unii sunt acum în Israel, alţii în Statele Unite. Să le dorim viaţă lungă şi sănătate la toţi, mulţi dintre ei revin des în România, la Iaşi, acolo unde s-au născut...".
Dr. Emanuel Marcu, ieşit la pensie în urmă cu 15 ani, a mai menţionat: "În '64 am plecat în Israel şi pot spune că avem şi noi javre, printre evrei, cum există peste tot... Sunt mândru că relaţiile dintre Israel şi România sunt aşa cum sunt, adică bune".
În
final, Nicolae Budeanu a spus următoarele: "Există vreo carte despre
evreii din Iaşi? Vreau să remarc acum munca dusă de dr. Rubin Bărbuţă, care
stătea pe str. Dobrogeanu-Gherea nr. 6 şi care a fost o personalitate în lumea
medicinei ieşene. Eu trăiesc datorită lui!".
* Doina Toma îşi va lansa cartea de debut tot la Muzeul Uniri
Vă mai informăm că tot la Muzeul Unirii, sâmbăta viitoare, pe 24 septembrie 2016, de la ora 11.00, va avea loc lansarea cărţii "Nuanţe", scrisă de colega de la ALPI, Doina Toma, aflată la debut editorial. Cartea va fi prezentată de Mihai Batog-Bujeniţă, moderatorul evenimentului fiind Aurica Ichim. Vor fi în recital actriţa Ina Paladi şi folkistul Teodor Munteanu. Printre invitaţi se numără Val Andreescu, Gheorghe Bălăceanu, Vasile Larco, Mihai Caba, Nicolae Viziteu, Petronela Angheluţă.
DAN TEODORESCU
* Doina Toma îşi va lansa cartea de debut tot la Muzeul Uniri
Vă mai informăm că tot la Muzeul Unirii, sâmbăta viitoare, pe 24 septembrie 2016, de la ora 11.00, va avea loc lansarea cărţii "Nuanţe", scrisă de colega de la ALPI, Doina Toma, aflată la debut editorial. Cartea va fi prezentată de Mihai Batog-Bujeniţă, moderatorul evenimentului fiind Aurica Ichim. Vor fi în recital actriţa Ina Paladi şi folkistul Teodor Munteanu. Printre invitaţi se numără Val Andreescu, Gheorghe Bălăceanu, Vasile Larco, Mihai Caba, Nicolae Viziteu, Petronela Angheluţă.
DAN TEODORESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu