Pe
29 august 2019, acasă la marea gimnastă Nadia Comăneci, deci la Oneşti, s-a
derulat ediţia a IV-a a Festivalului Naţional "Sfântul grai
românesc", un segment important la acest eveniment cultural fiind alocat
oaspeţilor din Dealul Copoului, care au reprezentat Liga Scriitorilor - Filiala
Iaşi-Nord Est România, Uniunea Creatorilor de Artă - Sucursala Iaşi, Cercul
Militar Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia "Clubul expresia ideii" din
Oneşti.
Din partea oamenilor de cultură din "dulcele târg al Ieşilor" au avut
loc patru lansări de carte, autorii fiind:
- Calistrat Robu, cu volumele "Între două luni" şi "Frumosul şi urâtul în arta naivă românească";
- Corina Matei-Gherman, cu volumul "Dialog abstract";
- Viorica Şerban, cu romanele "Moartea vine la al treilea gong" şi "Iubirea din sertarul de jos";
- Oana Frenţescu, cu volumele "Tăceri albe" şi "Refugii în albastru".
Cărţile puse în derbatere publică au fost prezentate de Mariana Bendou (din Obeşti, moderatoarea evenimentului şi membră al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România), Vasile Ruşeţi (tot din Oneşti, membru al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România, care a avut şi el propria lansare de carte), Corina Matei-Gherman, Calistrat Robu, Viorica Şerban şi Oana Frenţescu (ultimii patru din Iaşi, membri ai LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România).
Într-o manifestare găzduită pe parcursul a peste şase ore de Biblioteca Judeţeană "Radu Rosetti" din Oneşti, ieşeanca Sofia Doina Gavrilă şi gălăţeanca Mihaela Gudană (ambele membre LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România) au recitat din propriile creaţii poetice.
Manifestarea de la Oneşti, dedicată Zilei Limbii Române şi Anului Omagial al Satului Românesc, a fosr preserată şi de momente artistice inedite, oferite de rapsozi din mai multe regiuni istorice ale ţării noastre. .
- Calistrat Robu, cu volumele "Între două luni" şi "Frumosul şi urâtul în arta naivă românească";
- Corina Matei-Gherman, cu volumul "Dialog abstract";
- Viorica Şerban, cu romanele "Moartea vine la al treilea gong" şi "Iubirea din sertarul de jos";
- Oana Frenţescu, cu volumele "Tăceri albe" şi "Refugii în albastru".
Cărţile puse în derbatere publică au fost prezentate de Mariana Bendou (din Obeşti, moderatoarea evenimentului şi membră al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România), Vasile Ruşeţi (tot din Oneşti, membru al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România, care a avut şi el propria lansare de carte), Corina Matei-Gherman, Calistrat Robu, Viorica Şerban şi Oana Frenţescu (ultimii patru din Iaşi, membri ai LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România).
Într-o manifestare găzduită pe parcursul a peste şase ore de Biblioteca Judeţeană "Radu Rosetti" din Oneşti, ieşeanca Sofia Doina Gavrilă şi gălăţeanca Mihaela Gudană (ambele membre LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România) au recitat din propriile creaţii poetice.
Manifestarea de la Oneşti, dedicată Zilei Limbii Române şi Anului Omagial al Satului Românesc, a fosr preserată şi de momente artistice inedite, oferite de rapsozi din mai multe regiuni istorice ale ţării noastre. .
* Oana Frenţescu, o poetă de mare sensibilitate
În discursul său în faţa publicului local, dar şi cu mulţi invitaţi din mai multe regiuni ale României, Oana Frenţescu a menţionat următoarele:
"Cuvintele
capătă o altă vibrație, o altă simțire, puse pe hârtie.
În poezie am descoperit aventura limbajului modern, certitudinea unui spațiu pe care l-am cucerit și e doar al meu, pe care îl înfrumusețez cum vreau eu.
În poezie am descoperit aventura limbajului modern, certitudinea unui spațiu pe care l-am cucerit și e doar al meu, pe care îl înfrumusețez cum vreau eu.
E
o dematerializare a cuvintelor, o vorbire între mine și lume din care face
parte și natura.
E
o meditație asupra ființei absolute a eului profund
E
o aventură extraordinară a pixului care aleargă pe hârtie aproape necontrolat
Scriu
ca o evoluție a mea în timpul puțin ce mi-a rămas.
Nelimitată
de simțuri și spațiu scriu într-o viziune a mea, în ritm rapid incifrând
expresiile, dar nici pe departe de a fi ermetice.
Începând
cu anul 2013 și până în prezent am publicat 5 volume de poezii, Cuvinte nerostite, Dincolo de fereastră,
Copacii aleargă odată cu mine, iar
ultimele volume sunt Refugii în
albastru și Tăceri Albe.
Amândouă apărute în acest an 2019, la editura PIM Iași.
Prefața
cărții Refugii în albastru este
scrisă de Corina Matei-Gherman, membră USR, care reușește să pătrundă în
înțelesul poeziei mele cu un univers incitant, interiorizat refuzând
sentimentalismul facil. Despre poeta Oana Frențescu, Corina Matei-Gherman
scrie: <<Se refugiază în albastru, un refugiu din
care autoarea meditează și ne aduce în atenția noastră problema spațiului și a
timpului, haos-moarte, neliniștea, profesia, visele, căderea din rai, trecerea,
sărbătorile religioase și nu numai>>.
Poezia
pentru poeta Oana Frențescu e în toate
stările de agregare/ citat din versurile poetei,/ uneori intru în ținutul ei de
piatră/ atât de profund/ ca într-un somn adânc/ alteori îmi vorbește în limba
mării/ și am gustul sărat/ trec prin alb și mă înec în polen de silabe/ când
iubirea mă îmbată în forme fierbinți/ se aude glas de psalmi când trec prin
codri verzi/ sunt flăcări vii și freamăte în astral/.
Spațiu-timp
e conturat cu migală :/exemplu versurile /În fiecare zi trec prin tunelul
timpului/ și pipăi pereții tot mai scorojiți/, spațiul meu e tot mai pierdut în
lume/ și tot mai aproape de marginea ei.(...) Poezia / În norma mea de timp/, o
parte din trăiri se duc într-un gol primitor/, sugrumat de uitare/.Mă dărui
unui timp mergând spre apus/ căutând un miracol rupt dintr-un oracol/ cuvinte
nomade pulsează în palme/ și-o impalpabilă
povară de fluturi/ mă sfarmă când stai lângă mine și taci./
Voi
citi poezia /E multă plecare/, publicată în această carte, poezie premiată la un festival de poezie, anul
trecut, în 2018.
E multă plecare
E
multă plecare din mine azi,
o
parte se varsă privind pe geam
cu
ochi de nesomn, o alta aleargă chemată
în
centrul frunzelor verzi
unde
verdele ajunge la toată lumea
și-n
mâini înfometate se așază lumina.
Năvăliri
de vederi devin îngrijorate
de
oboseala întinsă pe umerii tăi,
de
ramurile verzi întoarse pieziș către mine,
întunericul molatic ce ne cuprinde devastator
și
de mulțimea cuvintelor nomade
ce
nu ne aparțin.
Eternitatea
presărată pe file tulburată-n creion
păstrează
secunda de zbor
în
pustiul cățărat pe vise.
Cartea
Tăceri ALBE are prefața scrisă de poeta
Ana Ardeleanu, membră a Uniunii Scriitorilor din România și o postfață de
profesoara Ana Opran.
Despre
Oana Frențescu, Ana Ardeleanu scrie: <<Poeta scrie cu forţă şi bucurie, simte
dorinţa de a transmite, îşi îngăduie o exprimare lirică, bazată pe o bogată
trăire interioară, emoţie artistică şi har, oferind cititorului bucuria de-a
primi această spovedanie de taină, a sufletului său. Scrie în vers liber, inteligent, inovativ,
percutant în care îşi demonstrează, cu
prisosinţă, talentul. Poezia se evidenţiază prin originalitate, acel “ceva”
care aparţine doar autoarei, conferindu-i credibilitate>>.
Toate
poemele îi sunt fidele partenere de drum şi lumină către cititor. Stăpâneşte
arta scrierii , metaforele, greu de încorsetat, se zbenguie copilăreşte în
imaginaţia sa. Descoperim în acest volum de poezii, căruia încercăm să-i
desluşim demersul liric, o atitudine reflexivă, versuri memorabile, căci Oana
Frentescu este o poetă în toată puterea cuvântului, care imprimă poemelor un ritm propriu, amprenta
personală, dă libertate gândurilor sale de a exprima o gamă variată de
sentimente şi trăiri, consemnate în versuri inedite, demne de toată atenţia
cititorului: citat cu versurile poetei, /literele vor pleca sau vor
rămâne/lăsând ca înţelesul să se vadă./
/palma întinsă, refugiu de sub iluzia optică/ a ochilor mari cu febră.”în
poezia (Rotunjimi de gând).
E
clar că poeta optează pentru un vers bogat în semnificaţii, abordând diferite
teme, ce transced elementele unei vieţi minore, călduţe, abordând acele piscuri
ale înţelepciunii de dincolo de sine, de sub tâmpla lui Dumnezeu, care poartă
mâna poetei pe foaia albă pentru a scrie astfel: „prima descoperire a fost
emoţia/ ca un balansoar, spânzurată de vânt” în poezia (Lumină muşcată de
fluturi). Poeta este angajată într-o trăire de înaltă frecventă şi plenitudine.
Versurile conturează un univers liric de profundă emoţie, de trăire întru
bucuria creaţiei, pe care încearcă să o desăvârşească, alături de generoasa-i
muză. Scrie o poezie plină de culoare, elaborată, cu imagini de o remarcabilă
fineţe şi subtilitate, care, sigur va cuceri cititorul, îi va da satisfacţia
unei lecturi plăcute şi convingătoare.
Printre poeții care s-au remarcat prin
asiduitatea publicării și prin universul original al poezie iese în evidență și
tânăra poetă Oana Frențescu cu un debut editorial masiv prin cele trei volume:
„Cuvinte nerostite", „Dincolo de fereastră", „Copacii aleargă odată
cu mine” în iunie 2018 scrie profesoara Ana Opran.
Prin aceste trăsături poezia sa se
situează oarecum in prelungirea postmodernismului și suprarealismul literar
românesc Metonomia si oximoronul guvernează
ca mijloace de expresie acest univers poetic nu numai la nivelul versului ci in
întregul concept poetic: lumina se naște din intuneric, prezența iubirii este
dublatä de absența sa, concretețea trăirii este in balans cu abstractizarea sa,
timpul este o prezență presantă dar și un gol, oniricul și concretul senzorial
se întețesc într-un joc al contrastelor aparent incompatibile. Înseși temele
poetice Îsi pierd contururile, un poem fiind in acelasi timp unul de dragoste,
de conoastere, o poezie a poeziei , o poezie metafizică ...
Sofisticată și interiorizată până la
încifrare, poezia Oanei Frențescu nu e mai puțin tulburătoare prin căutarea
febrilă a transcendentului , exemplu versurile: („caut un rest
rămas din stele/ în noaptea neverde...trec prin fuga luminii"- Caut un
rest), prin autodefinirea lirică și trăirea experienței ontologice a devenirii
prin poezie poeta scrie(„ sunt o seducție nedezlipită/ de lumina dureroasă a
lunii"-
Voi citi în încheiere poezia publicată
în această carte, /Nu mă regăsesc/.
Nu
mă regăsesc în fotoliul acesta pliant și comod,
între
pereții fără zgomote,
lucrurile
neconfuze și uneori prăfuite de timp.
Nici
surâsul de pe buze din oglindă nu-i al meu.
O
parte din mine-i plecată
devenind
adaosul unui alt timp.
Mă
uit aiurea la secundele efemere
ce
pleacă și vin neîntrebate.
Zeii
par nesfârșit de lungi printre stele,
sufocați
de grijile cerești.
Pe
jumătate am contur de cenușă,
în
timp ce caii violeți trec în galop
peste
cealaltă jumătate din mine.
O
armonie se frânge-n liane
ce
chinuiesc întoarcerea din larg.
Voi
încheia alocuţiunea cu poezia
<<Limba mea>>, ne mai spune Oana Frenţescu:
Limba mea, limba
română
merg
odată cu tine,
mă
simt bine între cuvintele limbii mele.
doar
ele conving cerul, cel plin de ochi
că
tu-mi ești aproape, mult mai aproape ca un sărut.
m-arăt
ție c-un teanc de substantive,
iubit
fără voie de cuvintele limbii mele române,
într-o
obișnuință de tăiat zile și nopți cu vorbe românești
trecute
prin clipe de viață durute.
limba
mea, limbă română,frumoasă ca o idee,
ca
o respirație, hoinărești și plângi odată cu mine
venind
de la marginea vremii".
* Corina Matei-Gherman
și Calistrat Robu, prezentaţi de prozatoarea şi pictoriţa Viorica Şerban
Scriitoarea
Viorica Şerban, care bate la porţile afirmării în proza românească de mai mulţi
ani, ea fiind şi un membru activ şi prolific în cadrul Uniunii Creatorilor de
Artă - Sucursala Iaşi, a prezentat, în cadrul manifestării culturale de la Oneşti
activitatea colegilor din Dealul Copoului, Corina Matei-Gherman şi Calistrat
Robu, după cum urmează:
"Doamnelor
și domnilor.
Am
bucuria de a prezenta în fața dumneavoastră doi mari artiști ieșeni cu o foarte
bogată activitate, care poate impresiona pe oricine:
-
scriitoarea Corina Matei-Gherman, autoare a 38 de cărți, începând cu poezii,
proză și povești pentru copii, volume de versuri, de proză scurtă și patru
romane, apreciată elogios, de-a lungul timpului, de mai toți criticii și
confrații săi scriitori, dar și...
-
pictorul Calistrat Robu, cu o activitate de peste 43 de ani, prima sa
participare la expoziție de grup s-a întâmplat în 1976, iar de atunci, practic,
viața sa s-a confundat cu cea de artist plastic. Lucrările sale de pictură se
află în multe locații din țară, dar și în multe țări ale lumii, în muzee sau
colecții particulare.
Așa
cum declară autorul însuși în cartea sa ,, autobiografică, aș putea
spune,”Frumosul și urâtul în arta naivă românească”- Editura ”Studis”, Iași,
2018, el aparține grupării de pictori naivi, grupare ce s-a impus cu adevărat
la noi de-abia după 1967, când apare și denumirea de artă naivă, iar numărul
artiștilor naivi crescuseră simțitor. Fără îndoială, că așa după cum se observă
și în expoziția de față, pictura lui Calistrat Robu are toate datele
caracteristice picturii naive – adică: este o pictură ce se realizează în
funcție de cum simte și vede autorul, ignoră intenționat perspectiva, nu ține
cont de legile proporțiilor, ignoră anatomia personajelor, se inspiră adesea
din arta populară – au o libertate deplină a creației. Așa ar părea să fie la
prima vedere.
Și tot din din cartea domniei sale citez: ”Fiecare avem anumite instincte, intuiții, ori premoniții. Dar ce are arta naivă cu denumirea de instinctual!? Probbail de a face ceva din instinct, cum am mai explicat că artistul naiv, premeditează opera, fie o gândește fizându-și imaginea finită, ori o fixează pe schiță. Redarea ei pe pânză se face prin schiță ori direct, dar el are deja opera în memorie terminată. Dacă unii lucrează în aparență direct pe suprafață, dând impresia de spontanietate, o fac doar după ani de asimilări și atunci pictează un tablou știut”. Calistrat Robu vorbește în cartea sa despre Urât ca Temă: ”El există cu prisosință în arta naivă! Cred eu că motivul e folosit ca învățătură morală…și dă exemplu Potopul ca o pedeapsă a divinității la adresa umanității, care după cum știm l-a dezamăgit pe creator”. ”Artistul naiv pătrunde transfigurat și grotesc în pictura pe sticlă de Nicula, până în perioada modernă, cu aceeași duritate expresivă, cu influențe bizantine în icoane, ori în descrieri narative. Transfigurarea suferinței și urâțenia ei sunt redate intens și emoțional, aceasta pentru a spori efectul narativ al evenimentului”.
În privința frumosului în arta naivă Calistrat Robu vine cu exeplificări pe fiecare artist, cu pictura sa. El face o analiză a frumosului plecând din personalitatea umană a pictorului ca o reflexie în opera sa. ”Dacă ar fi să stârnim bucuria sufletului, cu o frântură de culoare și formă, compoziția Anei Grunzu, ar fi cea care ar crea acea stare. ”Dar Maestrul Calistrat Robu se oprește și asupra picturii fiului său, Paul Răzvan Robu, unde descoperă o abordare diferită, tentația frumosului cu orice preț, dăunează compoziției, abătându-se spre ornamentalism. Marele merit al maestrului este că analizează pe fiecare în parte scoțând la iveală ce este mai important în picturile realizate, făcând o trecere în revistă a pictorilor naivi din țara noastră și din lume.
Și tot din din cartea domniei sale citez: ”Fiecare avem anumite instincte, intuiții, ori premoniții. Dar ce are arta naivă cu denumirea de instinctual!? Probbail de a face ceva din instinct, cum am mai explicat că artistul naiv, premeditează opera, fie o gândește fizându-și imaginea finită, ori o fixează pe schiță. Redarea ei pe pânză se face prin schiță ori direct, dar el are deja opera în memorie terminată. Dacă unii lucrează în aparență direct pe suprafață, dând impresia de spontanietate, o fac doar după ani de asimilări și atunci pictează un tablou știut”. Calistrat Robu vorbește în cartea sa despre Urât ca Temă: ”El există cu prisosință în arta naivă! Cred eu că motivul e folosit ca învățătură morală…și dă exemplu Potopul ca o pedeapsă a divinității la adresa umanității, care după cum știm l-a dezamăgit pe creator”. ”Artistul naiv pătrunde transfigurat și grotesc în pictura pe sticlă de Nicula, până în perioada modernă, cu aceeași duritate expresivă, cu influențe bizantine în icoane, ori în descrieri narative. Transfigurarea suferinței și urâțenia ei sunt redate intens și emoțional, aceasta pentru a spori efectul narativ al evenimentului”.
În privința frumosului în arta naivă Calistrat Robu vine cu exeplificări pe fiecare artist, cu pictura sa. El face o analiză a frumosului plecând din personalitatea umană a pictorului ca o reflexie în opera sa. ”Dacă ar fi să stârnim bucuria sufletului, cu o frântură de culoare și formă, compoziția Anei Grunzu, ar fi cea care ar crea acea stare. ”Dar Maestrul Calistrat Robu se oprește și asupra picturii fiului său, Paul Răzvan Robu, unde descoperă o abordare diferită, tentația frumosului cu orice preț, dăunează compoziției, abătându-se spre ornamentalism. Marele merit al maestrului este că analizează pe fiecare în parte scoțând la iveală ce este mai important în picturile realizate, făcând o trecere în revistă a pictorilor naivi din țara noastră și din lume.
Dar
să ne întoarcem la lucrările lui Calistrat Robu și privind cu mai multă atenție
lucrările Domniei sale, sunt gata să cred că pictura sa este naivă doar ca
formă, în fond este mult mai elaborată, este de largă respirație, este mult mai
profundă și cu adâncimi filozofice bine articulate, care te îmbie la meditație,
ceea ce apropie pictura sa de poezie.
* Pictând cu alese cuvinte...
Iată de ce, cei doi impricinați aici de față, s-au gândit la o colaborare care a dus în final la apariția acestei minunate cărți sugestiv intitulată ”Între două lumi”.
Cartea
vine să ne demonstreze, mai degrabă, faptul că cele două se identifică una cu
cealaltă până la contopire. Căci ”Pictura este poezie tăcută” - Plutarh, iar
”Poezia este o pictură care strigă din toate culorile” - Girel Barbu.
Poeta
Corina Matei Gherman, aflată acum la o deplină maturitate de creație, când
poezia sa este simbol, este esență, este cugetare, vine și ilustrează fiecare
pictură a lui Calistrat Robu cu versuri aproape tematice, pictând cu cuvântul.
Și ca să fie în ton cu pictorul, poeta se debarasează și ea de toate canoanele
literare – devalorizând până și semnele de punctuație, dând frâu liber
imaginației și inspirației pentru a spori puterea de sugestie a cuvântului,
pentru a-l înnobila cu și mai multe și subtile energii:
”De
atâta frumusețe
Ochiul
mă doare
De
atâta tăcere
Furtuna
a-nflorit
De
atâta verde
Lumina
curge
De
atât albastrul
Plesnește
cerul
De
atâta așteptare
Timpul
plânge”
Sau
"Mâine
dimineață
Voi
deveni pictoriță
Pânza
mea preferată
Orizontul
acela nevăzut
Cu
penelul ochiului de soare
Voi
colora zâmbetul meu
Pe
zâmbetul lacrimei din norul curcubeului
După
care și chipul îl voi colora
Cu
verdele zâmbetului".
În
continuare, Viorica Şerban vorbeşte publicului despre volumul ”Dialog abstract”,
editat de Corina Matei-Gherman, unde a dat şi câteva citate din cele două editoriale
din prefața cărții.
*
Concluziile de pe Facebook...
Prezentă
la manifestarea culturală de la Oneşti, secretarul general al Ligii
Scriitorilor - Filiala Iaşi-Nord Est România, scriitoarea Corina Matei-Gherman,
a tras coincluziile pe pagina sa de Facebook: "Festivalul Naţional Sfântul
Grai Românesc - Într-o epocă agonizantă a globalizării poporul roman şi-a
păstrat integral credinţa,limba,tradiţiile,arta prin toate formele ei.Trebuie
să conştientizăm că avem o ţară frumoasă, un popor minunat, o mitologie şi istorie
bogată.Într-un cuvânt trebuie să ne apărăm credinţa, limba,istoria şi neamul.
Îi mulţumesc Doamnei Profesor Mariana Bendou pentru efortul depus pe eşafodul
graiului rămânesc şi Poetului Vasile Ruşeţi. Mulţumesc Maestrului Calistrat
Robu, Prozatoarei Viorica Şerban,Poetelor Oana Frenţescu,Mihaela Gudană, Sofia
Doina Gavrilă, Mulţumesc Domnului Eugen D. Nicanor, Jurnalistului şi Scriitorului
Dan Teodorescu. Mulţumim gazdei noastre, Biblioteca Municipală "Radu
Rosetti" din Oneşti. Mulţumiri partenerilor implicaţi. De asemnea, mulţumirile
nostre se îndreaptă către toţi artiştii şi scriitorii veniţi din toate
colţurile ţării şi celor care au fost alături de noi în acestă zi dedicată
Zilei Limbii Române şi a Anului Omagial al Satului Românesc".
*
O nouă manifestare culturală la Muzeul Municipal "Regina Maria" din
Iaşi
Vă
mai informăm că în ziua de miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 10.00, la
Muzeul Municipal "Regina Maria" din Iaşi (director: dr. Aurica Ichim)
va avea loc manifestarea denumită "Dialoguri cultuirale Iaşi - Târgu
Mureş", cu un bogat program artistic. Va fi o nouă manifestare dedicată Zilei
Limbii Române, o sărbătoare pe care o putem avea, de fapt, în fiecare zi. Oaspeţii
din judeţul Mureş, conduşi de scriitorul Nicolae Băciuţ, vor fi prezenţi la
Iaşi după un periplu cultural în regiunea de Nord-Est a României (Ipotești –
Botoșani – Rădăuți) şi în Republica Moldova (Pererîta – Vadu lui Vodă –
Chișinău – Ialoveni).
Printre invitaţii de seamă de la Iaşi se vor afla maestrul scenei ieşene de teatru, actorul Emil Coşeru şi scriitoarea Simina Lazăr-Huser (membră LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România), venită special de la Paris, unde locuieşte de peste 30 ani, pentru acest eveniment cultural important, care va prezenta şi expoziţia de tapiserie a mamei sale, Gabriela Moga-Lazăr. Scriitorul Dan Teodorescu, preşedintele LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România şi membru UZPR va fi moderatorul evenimentului găzduit cu multă amabilitate de dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal "Regina Maria" din Iaşi.
DAN TEODORESCU
Printre invitaţii de seamă de la Iaşi se vor afla maestrul scenei ieşene de teatru, actorul Emil Coşeru şi scriitoarea Simina Lazăr-Huser (membră LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România), venită special de la Paris, unde locuieşte de peste 30 ani, pentru acest eveniment cultural important, care va prezenta şi expoziţia de tapiserie a mamei sale, Gabriela Moga-Lazăr. Scriitorul Dan Teodorescu, preşedintele LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România şi membru UZPR va fi moderatorul evenimentului găzduit cu multă amabilitate de dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal "Regina Maria" din Iaşi.
DAN TEODORESCU
