Un traseu de vis prin judeţul Iaşi

Joi, pe 1 august 2019, 28 de scriitori şi pictori ieşeni, dar şi prietenii lor, au efectuat o excursie pe teme turistice, spirituale şi culturale în judeţul Iaşi, pe traseul Iaşi - Cucuteni - Cotnari - Hârlău şi retur.
Acţiunea a fost coordonată de jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu, preşedintele Ligii Scriitorilor - Filiala Iaşi - Nord Est România, care a menţionat: "Mulţumesc celor care ne-au însoţit şi celor care ne-au primit în <<casele>> lor pe traseul excursiei care a durat 11 ore, dar şi domnului Viorel Samson, cel care a <<manevrat>> volanul propriului autocar ca un adevărat profesionist ce este...".
Primul popas a fost făcut la situl arheologic de la Cucuteni, acolo unde custodele Vasile Agavriloaie a dovedit, pe parcursul a 70 minute, că este extrem de bine pregătit în profesia pe care o practică cu mare pasiune.

De menţionat că, această construcţie în situ este una de protecţie a unui mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., iar ea adăpostește și elemente de istorie locală, precum vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Construcţia specială a fost ridicată în 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni. Domnul Vasile Agavriloaie a răspuns cu multă amabilitate şi întrebărilor venize din partea grupului de vizitatori, cel mai "curios" fiind poetul Mihai Savin! Fotografia de grup, alături de custodele amintit anterior a încheiat un primn punct turistic al excursiei şi apoi ne-am îndreptat spre muzeul şi atelrieul de ceramică al doamnei Ionela Mihuleac, aflat tot în localitatea Cucuteni. După ce o parte din excursionişti, în frunte cu pictorul Viorel Vasiliu, şi-a dat seama că, de fapt, gazda Ionela Mihuleac este fosta lor colegă de la Şcoala Populară de Artă din Iaşi şi în acest caz strângerile în braţe şi "pupăturile" de rigoare au fost în prim plan, au fost vizitate muzeul şi atelierul de creaţie, unde cultura şi vestita ceramică de Cucuteni este în prim plan.
Iubitorii "sportului minţii" au jucat şi o partidă de şah în cutea muzeului, piesele fiind confecţionate din ceramică de Cucuteni!
Vă mai informăm că Ionela Mihuleac este un artist plastic membru UAP, este profesor, meșter și creator popular, care făurește obiecte ceramice inspirate dintr-o străveche tradiţie, din arta neolitică. În urmă cu 13 ani, mai precis în 2006, Ionela Muhuleac a avut prima expoziție personală la Galeriile Cupola din Iași, pe tema "Vasele de Cucuteni". Ea participă frecvent la taberele de creație și târguri ale meșterilor populari de pe tot cuprinsul României, impresionând publicul cu „obiectele preistorice” modelate chiar de ea.

De la Cucuteni, "caravana" ieşeană a plecat spre Compania Cotnari SA, pentru vizitarea cramelor, acolo unde doamna Mihaela Turturică ne-a condus paşii peste tot, inlcusiv am parcurs depozirul de 1 milion de sticle de vin.  Tot aici am aflat că 80 % dintre oamenii care cumpără vin sunt femei, iar cel mai bun vin este... "Vin la tine!" şi cel mai rău... "Vin degeaba!".
La plecare, fiecare excursionist a primit o sticlă de vin cadou - Grasă de Cotnari" - semidulce, într-un ambalaj superb, spre o amintire plăcută de la cramele cu acelaşi nume.

Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale, fac cinste României şi au multe premii la activ la concursurilr naţionale şi internaţionale, totul fiind sub conducerea directorului general Constantin Deleanu.

* Trei obiective de mare atracţie la Hârlău

De la Cotnari la Hârlău este doar un pas, iar primul obiectiv vizitat a fost Biserica "Sf. M. Mc Gherorghe", acolo unde părintele paroh Dumitru Tincu a fost o gazdă extrem de ospitalieră, oferind scriitorilor şi pictorilor ieşeni şi o masă de prânz gratuită, pregătită chiar de soţia domniei sale, cu trei feluri de mâncare şi băutură din belşuh, atât alcoolică cât şi nealcoolică. Părintele Tincu ne-a prezentat şi istoria bisericii pe care o păstoreşte, care este ctitoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, zidită între 1 mai şi 28 octombrie 1492, în curtea cetate a Muşatinilor.

Nu departe de biserică este Muzeul Viei şi Vinului de la Hârlău, care aparţine de Muzeul Etnografic al Moldovei. Construcţia datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut unui descendent al logofătului Tăutu. În decursul anilor, construcţia a suferit unele modificări, dar nu esenţiale. Astfel, din 1875 şi-a schimbat funcţiunea din reşedinţă boierească în sediu al Oficiului Poştal, printre primele din ţară.

Construcţia şi-a menţinut această funcţie de sediu al Oficiului Poştal, fiind cunoscută sub denumirea de "CASA POŞTEI", până în anul 1983. De la această dată, cunoscută fiind ca monument istoric, a trecut sub jurisdicţia Primăriei oraşului Hârlău, amenajându-se aici Muzeul de istorie şi etnografie, după cum ne-a spus custodele Gheorghe, nimeni altul decât vărul părintelui Dumitru Tincu.

Ca muzeu, a trecut apoi în patrimoniul Complexului Naţional Muzeal "Moldova" Iaşi, de la data de 22 mai 1990, conform Deciziei Nr. 334 a Primăriei oraşului Hârlău. Începând din data de 10 decembrie 1999 la acest monument istoric au început să se execute lucrările de consolidare a structurii de rezistenţă. Cu prilejul lucrărilor ce au fost efectuate au fost date la iveală noi spaţii de la demisol (umplute, anterior, cu pământ), demonstrându-se astfel că întregul demisol a fost locuit, ori servea drept spaţiu de depozitare a alimentelor.

Muzeul Viei şi Vinului din Moldova a fost inaugurat la data de 20 iulie 2006 şi oglindeşte prezenţa acestei băuturi miraculoase în viaţa omului de la naştere până la moarte.

Prin expoziția sa de obiecte etnografice și tehnică populară, precum și prin concepția de prezentare, muzeul reuşește să prezinte publicului, imaginea unui muzeu viu și mereu tânăr, unde tradiția populară din zona Hârlău există și se transmite prin viu grai. La finalul parcursului muzeal, excursioniştii ieşeni au avut ocazia să cunoască și să înțeleagă din poveștile vinului, cu misticul ce-l definește.

În finalul periplului din zona Hârlăului, cu ajutorul tânărului Timotei, fiul părintelui Tincu, am vizitat şi mănăstirea  Sângeap - Basaraba.

Începuturile acestui aşezământ monahal nu se cunosc cu exactitate. Documente scrise nu există. Tradiţia locală aminteşte de Petru I Musat, care ar fi făcut o biserică din lemn, iar apoi Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rareş, care ar fi înnoit şi întărit această mănăstire cu biserică şi ziduri de piatră, de unde şi denumirea de “Cetăţuie”.

Poiana Sângeap era locul de odihnă după numeroasele şi obositoarele vânători domneşti, iar Petru Rareş, copilărind la Curtea de la Hârlău, cu siguranţă a cercetat mănăstirea. De asemenea, trebuie spus că aceasta se află pe calea strategică şi comercială ce leagă Hârlăul de Probota, Baia şi Suceava.

După căderea regimului comunist, prin descoperire dumnezeiască, şi în urma demersurilor făcute de părintele Dumitru Tincu, în anul 1992, către Mitropolia de la Iaşi, părintele paroh a construit o troiţă la ruinele mănăstirii.

În anul 1997, I.P.S. Daniel a binecuvântat şi a aprobat reînfiinţarea mănăstirii ca schit de călugări, pe lângă Mănăstirea Lacuri, iar în 20 iunie 1998, prin hotărârea Sfântului Sinod al B.O.R. schitul Sângeap a fost transformat în mănăstire, având titulatura Mănăstirea Sângeap-Basaraba. Adaosul, Basaraba, se datorează faptului că, pe vechiul amplasament al mănăstirii în anul 1952, au fost împropietăriţi veteranii de război. Astfel s-a ales alt amplasament pe culmea împădurită a dealului Basaraba, la o distanţă de circa 4 km la est de vechea mănăstire. Suprafaţa de pământ necesară reconstruirii mănăstirii a fost donată de fam. părintelui Dumitru Tincu, care s-a şi ocupat şapte ani de lucrările de reconstrucţie si de recuperarea proprietăţilor mănăstirii voievodale. Aici, pe lângă pitorescul pădurii şi al poienilor, Bunul Dumnezeu a dăruit mănăstirii şi un izvor de apă bogată în magneziu, folositoare sănătăţii.

În anul 1998, la data de 2 iunie, s-a sfinţit locul de biserică de către un sobor de preoţi condus de delegatul Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Bucovinei, arhimandritul Dosoftei Scheul. Biserica de lemn, cu hramurile Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Mina, în care se slujeşte în prezent, donaţie a familiei domnului director Constantin Deleanu, a fost ridicată în anul 2003, în doar trei săptămâni, de către o echipã de meşteri populari, din Vatra Moldoviţei, condusă de moşu' Petru Ciornei. În prezent aceasta se pictează.

În continuare, autocarul cu terminaţia "HUS" a luat drumul casei şi cu o pauiză de o îngheţată la Podu Iloaiei, scriitorii şi oamenii de artă au ajuns la fostul magazin Billa de la Gara Iaşi, acolo de unde s-a plecat în zorii zilei. A fost frumos, instructiv şi mai ales am avut multe de învăţat din istoria şi cultura Moldovei din dreapta Prutului.
Pe 12 şi 13 octombrie 2019, o nouă excursie pe teme culturale va avea loc, pe traseul Iaşi - Vama Siret - Cernăuţi şi mănăstirea Bămceni (Ucraina), organizată tot de jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu, de data aceasta cu sprijibul firmei "Marion Turisn" Iaşi. Sunt 44 excursionişti înscrişi deja în excursia din Ucraina şi mai sunt doar 4 locuri disponibile! Aviz amatorilor! (REDACŢIA)