sâmbătă, 31 august 2019

"Sfântul grai românesc", o manifestare de prestigiu acasă, la Nadia Comăneci! - Ediţie revăzută şi completată


Pe 29 august 2019, acasă la marea gimnastă Nadia Comăneci, deci la Oneşti, s-a derulat ediţia a IV-a a Festivalului Naţional "Sfântul grai românesc", un segment important la acest eveniment cultural fiind alocat oaspeţilor din Dealul Copoului, care au reprezentat Liga Scriitorilor - Filiala Iaşi-Nord Est România, Uniunea Creatorilor de Artă - Sucursala Iaşi, Cercul Militar Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia "Clubul expresia ideii" din Oneşti.
Din partea oamenilor de cultură din "dulcele târg al Ieşilor" au avut loc patru lansări de carte, autorii fiind:
- Calistrat Robu, cu volumele "Între două luni" şi "Frumosul şi urâtul în arta naivă românească";
- Corina Matei-Gherman, cu volumul "Dialog abstract";
- Viorica Şerban, cu romanele "Moartea vine la al treilea gong" şi "Iubirea din sertarul de jos";
- Oana Frenţescu, cu volumele "Tăceri albe" şi "Refugii în albastru".
Cărţile puse în derbatere publică au fost prezentate de Mariana Bendou (din Obeşti, moderatoarea evenimentului şi membră al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România), Vasile Ruşeţi (tot din Oneşti, membru al LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România, care a avut şi el propria lansare de carte), Corina Matei-Gherman, Calistrat Robu, Viorica Şerban şi Oana Frenţescu (ultimii patru din Iaşi, membri ai LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România).
Într-o manifestare găzduită pe parcursul a peste şase ore de Biblioteca Judeţeană "Radu Rosetti" din Oneşti,  ieşeanca Sofia Doina Gavrilă şi gălăţeanca Mihaela Gudană (ambele membre LSR - Filiala Iaşi - Nord Est România) au recitat din propriile creaţii poetice.
Manifestarea de la Oneşti, dedicată Zilei Limbii Române şi Anului Omagial al Satului Românesc, a fosr preserată şi de momente artistice inedite, oferite de rapsozi din mai multe regiuni istorice ale ţării noastre. .
     
* Oana Frenţescu, o poetă de mare sensibilitate

După cum v-am informat, în cadrul manifestării de la Oneşti, ieşeanca OANA FRENȚESCU şi-a lansat cărţile  de poezie Refugii în albastru și Tăceri albe.
În discursul său în faţa publicului local, dar şi cu mulţi invitaţi din mai multe regiuni ale României, Oana Frenţescu a menţionat următoarele:
"Cuvintele capătă o altă vibrație, o altă simțire, puse pe hârtie.
În poezie am descoperit aventura limbajului modern, certitudinea unui spațiu pe care l-am cucerit și e doar al meu, pe care îl înfrumusețez cum vreau eu.
E o dematerializare a cuvintelor, o vorbire între mine și lume din care face parte și natura.
E o meditație asupra ființei absolute a eului profund
E o aventură extraordinară a pixului care aleargă pe hârtie aproape necontrolat
Scriu ca o evoluție a mea în timpul puțin ce mi-a rămas.
Nelimitată de simțuri și spațiu scriu într-o viziune a mea, în ritm rapid incifrând expresiile, dar nici pe departe de a fi ermetice.
Începând cu anul 2013 și până în prezent am publicat 5 volume de poezii, Cuvinte nerostite, Dincolo de fereastră, Copacii aleargă odată cu mine, iar  ultimele volume sunt Refugii în albastru și Tăceri Albe. Amândouă apărute în acest an 2019, la editura PIM Iași.
Prefața cărții Refugii în albastru este scrisă de Corina Matei-Gherman, membră USR, care reușește să pătrundă în înțelesul poeziei mele cu un univers incitant, interiorizat refuzând sentimentalismul facil. Despre poeta Oana Frențescu, Corina Matei-Gherman scrie: <<Se refugiază în albastru, un refugiu din care autoarea meditează și ne aduce în atenția noastră problema spațiului și a timpului, haos-moarte, neliniștea, profesia, visele, căderea din rai, trecerea, sărbătorile religioase și nu numai>>.          
Poezia pentru poeta Oana Frențescu e  în toate stările de agregare/ citat din versurile poetei,/ uneori intru în ținutul ei de piatră/ atât de profund/ ca într-un somn adânc/ alteori îmi vorbește în limba mării/ și am gustul sărat/ trec prin alb și mă înec în polen de silabe/ când iubirea mă îmbată în forme fierbinți/ se aude glas de psalmi când trec prin codri verzi/ sunt flăcări vii și freamăte în astral/.
Spațiu-timp e conturat cu migală :/exemplu versurile /În fiecare zi trec prin tunelul timpului/ și pipăi pereții tot mai scorojiți/, spațiul meu e tot mai pierdut în lume/ și tot mai aproape de marginea ei.(...) Poezia / În norma mea de timp/, o parte din trăiri se duc într-un gol primitor/, sugrumat de uitare/.Mă dărui unui timp mergând spre apus/ căutând un miracol rupt dintr-un oracol/ cuvinte nomade pulsează în palme/ și-o  impalpabilă povară de fluturi/ mă sfarmă când stai lângă mine și taci./
Voi citi poezia /E multă plecare/, publicată în această carte, poezie  premiată la un festival de poezie, anul trecut, în 2018.

E multă plecare

E multă plecare din mine azi,
o parte se varsă privind pe geam
cu ochi de nesomn, o alta aleargă chemată
în centrul frunzelor verzi
unde verdele ajunge la toată lumea
și-n mâini înfometate se așază lumina.

Năvăliri de vederi devin îngrijorate
de oboseala întinsă pe umerii tăi,
de ramurile verzi întoarse pieziș către mine,
 întunericul molatic ce ne cuprinde devastator
și de mulțimea cuvintelor nomade
ce nu ne aparțin.

Eternitatea presărată pe file tulburată-n creion
păstrează secunda de zbor
în pustiul cățărat pe vise.

Cartea Tăceri ALBE are prefața scrisă de poeta Ana Ardeleanu, membră a Uniunii Scriitorilor din România și o postfață de profesoara Ana Opran.
Despre Oana Frențescu, Ana Ardeleanu scrie: <<Poeta scrie cu forţă şi bucurie, simte dorinţa de a transmite, îşi îngăduie o exprimare lirică, bazată pe o bogată trăire interioară, emoţie artistică şi har, oferind cititorului bucuria de-a primi această spovedanie de taină, a sufletului său.  Scrie în vers liber, inteligent, inovativ, percutant  în care îşi demonstrează, cu prisosinţă, talentul. Poezia se evidenţiază prin originalitate, acel “ceva” care aparţine doar autoarei, conferindu-i credibilitate>>.
Toate poemele îi sunt fidele partenere de drum şi lumină către cititor. Stăpâneşte arta scrierii , metaforele, greu de încorsetat, se zbenguie copilăreşte în imaginaţia sa. Descoperim în acest volum de poezii, căruia încercăm să-i desluşim demersul liric, o atitudine reflexivă, versuri memorabile, căci Oana Frentescu este o poetă în toată puterea cuvântului,  care imprimă poemelor un ritm propriu, amprenta personală, dă libertate gândurilor sale de a exprima o gamă variată de sentimente şi trăiri, consemnate în versuri inedite, demne de toată atenţia cititorului: citat cu versurile poetei, /literele vor pleca sau vor rămâne/lăsând ca înţelesul să se vadă./   /palma întinsă, refugiu de sub iluzia optică/ a ochilor mari cu febră.”în poezia  (Rotunjimi de gând).
E clar că poeta optează pentru un vers bogat în semnificaţii, abordând diferite teme, ce transced elementele unei vieţi minore, călduţe, abordând acele piscuri ale înţelepciunii de dincolo de sine, de sub tâmpla lui Dumnezeu, care poartă mâna poetei pe foaia albă pentru a scrie astfel: „prima descoperire a fost emoţia/ ca un balansoar, spânzurată de vânt” în poezia (Lumină muşcată de fluturi). Poeta este angajată într-o trăire de înaltă frecventă şi plenitudine. Versurile conturează un univers liric de profundă emoţie, de trăire întru bucuria creaţiei, pe care încearcă să o desăvârşească, alături de generoasa-i muză. Scrie o poezie plină de culoare, elaborată, cu imagini de o remarcabilă fineţe şi subtilitate, care, sigur va cuceri cititorul, îi va da satisfacţia unei lecturi plăcute şi convingătoare.
Printre poeții care s-au remarcat prin asiduitatea publicării și prin universul original al poezie iese în evidență și tânăra poetă Oana Frențescu cu un debut editorial masiv prin cele trei volume: „Cuvinte nerostite", „Dincolo de fereastră", „Copacii aleargă odată cu mine” în iunie 2018 scrie profesoara Ana Opran.
Prin aceste trăsături poezia sa se situează oarecum in prelungirea postmodernismului și suprarealismul literar românesc    Metonomia si oximoronul guvernează ca mijloace de expresie acest univers poetic nu numai la nivelul versului ci in întregul concept poetic: lumina se naște din intuneric, prezența iubirii este dublatä de absența sa, concretețea trăirii este in balans cu abstractizarea sa, timpul este o prezență presantă dar și un gol, oniricul și concretul senzorial se întețesc într-un joc al contrastelor aparent incompatibile. Înseși temele poetice Îsi pierd contururile, un poem fiind in acelasi timp unul de dragoste, de conoastere, o poezie a poeziei , o poezie metafizică ...
Sofisticată și interiorizată până la încifrare, poezia Oanei Frențescu nu e mai puțin tulburătoare prin căutarea febrilă a transcendentului , exemplu versurile: („caut un rest rămas din stele/ în noaptea neverde...trec prin fuga luminii"- Caut un rest), prin autodefinirea lirică și trăirea experienței ontologice a devenirii prin poezie poeta scrie(„ sunt o seducție nedezlipită/ de lumina dureroasă a lunii"-
Voi citi în încheiere poezia publicată în această carte, /Nu mă regăsesc/.


Nu mă regăsesc în fotoliul acesta pliant și comod,
între pereții fără zgomote,
lucrurile neconfuze și uneori prăfuite de timp.
Nici surâsul de pe buze din oglindă nu-i al meu.

O parte din mine-i plecată
devenind adaosul unui alt timp.
Mă uit aiurea la secundele efemere
ce pleacă și vin neîntrebate.
Zeii par nesfârșit de lungi printre stele,
sufocați de grijile cerești.

Pe jumătate am contur de cenușă,
în timp ce caii violeți trec în galop
peste cealaltă jumătate din mine.
O armonie se frânge-n liane
ce chinuiesc întoarcerea din larg.

Voi încheia alocuţiunea cu poezia  <<Limba mea>>, ne mai spune Oana Frenţescu:

Limba mea, limba română

merg odată cu tine,
mă simt bine între cuvintele limbii mele.
doar ele conving cerul, cel plin de ochi
că tu-mi ești aproape, mult mai aproape ca un sărut.

m-arăt ție c-un teanc de substantive,
iubit fără voie de cuvintele limbii mele române,
într-o obișnuință de tăiat zile și nopți cu vorbe românești
trecute prin clipe de viață durute.

limba mea, limbă română,frumoasă ca o idee,
ca o respirație, hoinărești și plângi odată cu mine
venind de la marginea vremii".

* Corina Matei-Gherman și Calistrat Robu, prezentaţi de prozatoarea şi pictoriţa Viorica Şerban

Scriitoarea Viorica Şerban, care bate la porţile afirmării în proza românească de mai mulţi ani, ea fiind şi un membru activ şi prolific în cadrul Uniunii Creatorilor de Artă - Sucursala Iaşi, a prezentat, în cadrul manifestării culturale de la Oneşti activitatea colegilor din Dealul Copoului, Corina Matei-Gherman şi Calistrat Robu, după cum urmează:   
"Doamnelor și domnilor.
Am bucuria de a prezenta în fața dumneavoastră doi mari artiști ieșeni cu o foarte bogată activitate, care poate impresiona pe oricine:
- scriitoarea Corina Matei-Gherman, autoare a 38 de cărți, începând cu poezii, proză și povești pentru copii, volume de versuri, de proză scurtă și patru romane, apreciată elogios, de-a lungul timpului, de mai toți criticii și confrații săi scriitori, dar și...
- pictorul Calistrat Robu, cu o activitate de peste 43 de ani, prima sa participare la expoziție de grup s-a întâmplat în 1976, iar de atunci, practic, viața sa s-a confundat cu cea de artist plastic. Lucrările sale de pictură se află în multe locații din țară, dar și în multe țări ale lumii, în muzee sau colecții particulare.
Așa cum declară autorul însuși în cartea sa ,, autobiografică, aș putea spune,”Frumosul și urâtul în arta naivă românească”- Editura ”Studis”, Iași, 2018, el aparține grupării de pictori naivi, grupare ce s-a impus cu adevărat la noi de-abia după 1967, când apare și denumirea de artă naivă, iar numărul artiștilor naivi crescuseră simțitor. Fără îndoială, că așa după cum se observă și în expoziția de față, pictura lui Calistrat Robu are toate datele caracteristice picturii naive – adică: este o pictură ce se realizează în funcție de cum simte și vede autorul, ignoră intenționat perspectiva, nu ține cont de legile proporțiilor, ignoră anatomia personajelor, se inspiră adesea din arta populară – au o libertate deplină a creației. Așa ar părea să fie la prima vedere.  
Și tot din din cartea domniei sale citez: ”Fiecare avem anumite instincte, intuiții, ori premoniții. Dar ce are arta naivă cu denumirea de instinctual!? Probbail de a face ceva din instinct, cum am mai explicat că artistul naiv, premeditează opera, fie o gândește fizându-și imaginea finită, ori o fixează pe schiță. Redarea ei pe pânză se face prin schiță ori direct, dar el are deja opera în memorie terminată. Dacă unii lucrează în aparență direct pe suprafață, dând impresia de spontanietate, o fac doar după ani de asimilări și atunci pictează un tablou știut”. Calistrat Robu vorbește în cartea sa despre Urât ca Temă: ”El există cu prisosință în arta naivă! Cred eu că motivul e folosit ca învățătură morală…și dă exemplu Potopul ca o pedeapsă a divinității la adresa umanității, care după cum știm l-a dezamăgit pe creator”. ”Artistul naiv pătrunde transfigurat și grotesc în pictura pe sticlă de Nicula, până în perioada modernă, cu aceeași duritate expresivă, cu influențe bizantine în icoane, ori în descrieri narative. Transfigurarea suferinței și urâțenia ei sunt redate intens și emoțional, aceasta pentru a spori efectul narativ al evenimentului”.
În privința frumosului în arta naivă Calistrat Robu vine cu exeplificări pe fiecare artist, cu pictura sa. El face o analiză a frumosului plecând din personalitatea umană a pictorului ca o reflexie în opera sa. ”Dacă ar fi să stârnim bucuria sufletului, cu o frântură de culoare și formă, compoziția Anei Grunzu, ar fi cea care ar crea acea stare. ”Dar Maestrul Calistrat Robu se oprește și asupra picturii fiului său, Paul Răzvan Robu, unde descoperă o abordare diferită, tentația frumosului cu orice preț, dăunează compoziției, abătându-se  spre ornamentalism. Marele merit al maestrului este că analizează pe fiecare în parte scoțând la iveală ce este mai important în picturile realizate, făcând o trecere în revistă a pictorilor naivi din țara noastră și din lume.
Dar să ne întoarcem la lucrările lui Calistrat Robu și privind cu mai multă atenție lucrările Domniei sale, sunt gata să cred că pictura sa este naivă doar ca formă, în fond este mult mai elaborată, este de largă respirație, este mult mai profundă și cu adâncimi filozofice bine articulate, care te îmbie la meditație, ceea ce apropie pictura sa de poezie.

* Pictând cu alese cuvinte...

Iată de ce, cei doi impricinați aici de față, s-au gândit la o colaborare care a dus în final la apariția acestei minunate cărți sugestiv intitulată ”Între două lumi”.
Cartea vine să ne demonstreze, mai degrabă, faptul că cele două se identifică una cu cealaltă până la contopire. Căci ”Pictura este poezie tăcută” - Plutarh, iar ”Poezia este o pictură care strigă din toate culorile” - Girel Barbu.
Poeta Corina Matei Gherman, aflată acum la o deplină maturitate de creație, când poezia sa este simbol, este esență, este cugetare, vine și ilustrează fiecare pictură a lui Calistrat Robu cu versuri aproape tematice, pictând cu cuvântul. Și ca să fie în ton cu pictorul, poeta se debarasează și ea de toate canoanele literare – devalorizând până și semnele de punctuație, dând frâu liber imaginației și inspirației pentru a spori puterea de sugestie a cuvântului, pentru a-l înnobila cu și mai multe și subtile energii:
”De atâta frumusețe
Ochiul mă doare
De atâta tăcere
Furtuna a-nflorit
De atâta verde
Lumina curge
De atât albastrul
Plesnește cerul
De atâta așteptare
Timpul plânge”
Sau
"Mâine dimineață
Voi deveni pictoriță
Pânza mea preferată
Orizontul acela nevăzut
Cu penelul ochiului de soare
Voi colora zâmbetul meu
Pe zâmbetul lacrimei  din norul curcubeului
După care și chipul îl voi colora
Cu verdele zâmbetului".
În continuare, Viorica Şerban vorbeşte publicului despre volumul ”Dialog abstract”, editat de Corina Matei-Gherman, unde a dat şi câteva citate din cele două editoriale din prefața cărții.

* Concluziile de pe Facebook...

Prezentă la manifestarea culturală de la Oneşti, secretarul general al Ligii Scriitorilor - Filiala Iaşi-Nord Est România, scriitoarea Corina Matei-Gherman, a tras coincluziile pe pagina sa de Facebook: "Festivalul Naţional Sfântul Grai Românesc - Într-o epocă agonizantă a globalizării poporul roman şi-a păstrat integral credinţa,limba,tradiţiile,arta prin toate formele ei.Trebuie să conştientizăm că avem o ţară frumoasă, un popor minunat, o mitologie şi istorie bogată.Într-un cuvânt trebuie să ne apărăm credinţa, limba,istoria şi neamul. Îi mulţumesc Doamnei Profesor Mariana Bendou pentru efortul depus pe eşafodul graiului rămânesc şi Poetului Vasile Ruşeţi. Mulţumesc Maestrului Calistrat Robu, Prozatoarei Viorica Şerban,Poetelor Oana Frenţescu,Mihaela Gudană, Sofia Doina Gavrilă, Mulţumesc Domnului Eugen D. Nicanor, Jurnalistului şi Scriitorului Dan Teodorescu. Mulţumim gazdei noastre, Biblioteca Municipală "Radu Rosetti" din Oneşti. Mulţumiri partenerilor implicaţi. De asemnea, mulţumirile nostre se îndreaptă către toţi artiştii şi scriitorii veniţi din toate colţurile ţării şi celor care au fost alături de noi în acestă zi dedicată Zilei Limbii Române şi a Anului Omagial al Satului Românesc".

* O nouă manifestare culturală la Muzeul Municipal "Regina Maria" din Iaşi

Vă mai informăm că în ziua de miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 10.00, la Muzeul Municipal "Regina Maria" din Iaşi (director: dr. Aurica Ichim) va avea loc manifestarea denumită "Dialoguri cultuirale Iaşi - Târgu Mureş", cu un bogat program artistic. Va fi o nouă manifestare dedicată Zilei Limbii Române, o sărbătoare pe care o putem avea, de fapt, în fiecare zi. Oaspeţii din judeţul Mureş, conduşi de scriitorul Nicolae Băciuţ, vor fi prezenţi la Iaşi după un periplu cultural în regiunea de Nord-Est a României (Ipotești – Botoșani – Rădăuți) şi în Republica Moldova (Pererîta – Vadu lui Vodă – Chișinău – Ialoveni).
Printre invitaţii de seamă de la Iaşi se vor afla maestrul scenei ieşene de teatru, actorul Emil Coşeru şi scriitoarea Simina Lazăr-Huser (membră LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România), venită special de la Paris, unde locuieşte de peste 30 ani, pentru acest eveniment cultural important, care va prezenta şi expoziţia de tapiserie a mamei sale, Gabriela Moga-Lazăr. Scriitorul Dan Teodorescu, preşedintele LSR - Filiala Iaşi-Nord Est România şi membru UZPR va fi moderatorul evenimentului găzduit cu multă amabilitate de dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal "Regina Maria" din Iaşi.  
DAN TEODORESCU
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu