MDM - VOCEA MOLDOVEI

La Sala "CUZA" din cadrul Hotelului UNIREA din Iaşi, într-o zi de luni, 14 ianuarie 2019, s-a lansat Asociația “Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei“, cea care nu va deveni în nici un caz un partid politic, după spusele organizatorilor.

Reprezentanții societății civile din cele opt județe ale Moldovei (Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Vrancea, Galaţi) au susţinut în faţa publicului şi a mass-mediei locale şi naţionale că este necesară o voce regională puternică, care să promoveze marile teme ale regiunii la București.

Printre iniţiatori se regăsesc şi fondatorii celor două asociaţii civile care au luptat şi vor lupta în continuare pentru construirea autostrăzii Ungheni - Iași - Târgu Mureș, respectiv ”Moldova vrea Autostradă” și ”Împreună pentru A8”. Se pune pe tapet şi autostrada A 7, Suceava - Paşcani.

În alocuţiunea sa, istoricul Dorin Dobrincu, care este președintele asociației ”Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, a menţionat că Moldova din dreapta Prutului nu are nici un kilometru de autostradă, el adăugând că în perioada 2012-2015 regiunea de nord-est a României a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin alocări. ”Nu putem sta impasibili la degradarea regiunii noastre. Nu vrem să fim catastrofici, dar nu putem accepta să fim în paragină. Parcă am fi în stare de război. Este necesară o voce regională puternică, care să promoveze marile teme la București, iar printre fondatori se numără personalități din toate cele opt județe ale Moldovei”, a mai spus Dorin Dobrincu.

La rândul său, profesorul emerit Alexandru Călinescu, preşedintele de onoare al "MDM" a menţionat: "Am încredere în asociaţia noastră şi doresc să vă spun că nu suntem o mişcare separatistă!".
Iar jurnalistul Dan Radu, unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei şi cel care a moderat evenimentul de la Hotelul Unirea din Iaşi, a mai spus: "Mişcarea în sine are ca obiectiv principal înscrierea şi promovarea la nivel naţional a obiectivelor locale şi regionale. Dorim promovarea descentralizării, cu o corelare între interesul local, regional şi cel naţional. Dezvoltarea regiunilor ţării trebuie să se facă echilibrat. În momentul de faţă, Moldova nu este reprezentată de nimeni! Parlamentarii din zona noastră ascultă doar de dorinţele centrului. Drumul Moldovei spre dezastrul de acum trebuie oprit!".
Iar inginerul Cătălin Urtoi (de la Asociaţia "Împreună pentru A8") a spus: "Ni s-a spus că suntem nişte anonimi. În acest caz, dorim ca nişte anonimi, ca noi, să mişte lucrurile! Vom continua acţiunea pentru autostrăzile A 8 şi A 7, pentru construirea Spitalului Regional din Iaşi, pentru portul dunărean de la Galaţi, pentru şoseaua de Centură a Iaşului, pentru modernizarea Spitalului de copii Sf. Maria din Iaşi".
 
* CINE SUNTEM ŞI CE VREM

Conform membrilor fondatori, "MDM" îşi propune următoarele:
"Moldova este, de mai bine de 100 de ani, un teritoriu marginalizat, mereu pus la coadă. Un teritoriu exploatat electoral, periodic, cu promisiuni niciodată îndeplinite.

Suntem opt judeţe - 4 milioane de oameni - care speră în zadar de la politicieni desemnaţi de la centru o viziune consolidată pentru acest sfert de ţară.

Politicile centraliste şi-au dovedit cu fiecare ciclu electoral, de 30 de ani încoace, neputinţa şi ineficienţa.

Moldova de azi este subdezvoltată economic şi fără voce politică pentru că e reprezentată în Capitală de politicieni mediocri şi obedienţi, care nu s-au solidarizat niciodată pentru a apăra interesele celor 4 milioane de alegători.

Politicieni care votează fără greş în conformitate cu linia partidului centralist, nu cu nevoile şi cu interesele alegătorilor lor.

Fiecare an înseamnă, pentru aceşti 4 milioane de alegători, încă un buget de stat în care Moldovei “nu i se alocă bani” pentru drumurile de care are nevoie, pentru spitale, pentru şcolile în care să-şi educe copiii.

Moldova are nevoie prin urmare de o voce clară, articulată, care să-i protejeze şi promoveze interesele.

- PROBLEMELE MOLDOVEI AU DREPTUL SĂ INTRE PE AGENDA NAŢIONALĂ.

Cele opt judeţe ale Moldovei au probleme specifice - care ţin de geografie, de infrastructură, de dinamica socială, de proiecţia conştientă a unui viitor sănătos. Asociaţia ”Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, ce are ca membri persoane cu expertiză şi competenţă profesională în domeniile economiei, antreprenoriatului, ştiinţelor juridice, administraţiei, istoriei, geografiei sociale, din toată regiunea, va formula aceste probleme, le va impune pe agenda naţională şi va propune soluţii. Sunt probleme regionale importante, ce au fost ignorate, sistematic, de generaţii de politicieni - care sunt răspunzători, din toate punctele de vedere, de subdezvoltarea Moldovei:

1. Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul şi incompetenţa politicilor centraliste care repartizează banii şi prioritizează proiectele de investiţii după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esenţiale strategic; 2. Rezultatul acestor politici se traduce prin inechităţi în alocările bugetare - care adâncesc, sistematic, decalajul dintre Moldova şi regiunile cu creştere economică peste media ţării; în 2018, de exemplu, Moldova - care înseamnă peste 20 % din suprafaţa ţării - a primit un umilitor 2,3% din bugetul naţional de investiţii al Ministerului Transporturilor;

3, Regiunea e privită de decenii, în luări publice de poziţii, prin lentila unor stereotipii care-o califică drept “primitor universal” de infuzii financiare. Datele arată însă, adesea, altceva: în perioada 2012-2015, de exemplu, regiunea Nord-Est a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) mai mult decât a primit înapoi prin realocări;

4. Fenomenul migraţiei forţei de muncă - care trage în jos întreaga economie naţională - are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranţi români, unul este din Moldova; 25% din populaţia zonei - faţă de 10%, media naţională - contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor ţări;

5. Oraşe mari - sau judeţe întregi, precum Galaţiul sau Botoşaniul - sunt condamnate la izolare şi declin accelerat pentru că nu-şi pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii; şi n-o pot face pentru că nu există conexiuni de transport adecvate şi politici regionale care să le valorifice inteligent resursele, creativitatea, potenţialul.

- SUBDEZVOLTAREA MOLDOVEI NU ESTE UN DAT ISTORIC.

Sunt 160 ani de când Moldova plăteşte, discret, factura Unirii Principatelor.

În 1859, de exemplu, regiunea Moldovei avea de trei ori mai multe drumuri modernizate decât Muntenia; un venit comunal pe cap de locuitor mai mare; mai multe târguri; moşii mai performante; o administraţie care, după standardele epocii, era mai modernă şi mai eficientă.

Imediat după momentul 1859, Principatele Unite se mândreau cu patru mari oraşe: Bucureşti, Iaşi, Botoşani şi Galaţi.

Azi Botoşaniul şi Galaţiul şi-au pierdut vigoarea economică şi poziţiile în top nu doar pentru că graniţele României s-au extins, incluzând oraşe transilvănene mari, ci pentru că au pierdut puncte, an de an, din cauza necruţătoarelor reguli ale centralismului.

Centralismul a schimbat dramatic viitorul Moldovei. În 1930, ziarele epocii titrau pe prima pagină: “Vrem şosele în Moldova! Singura regiune fără şosele!”. Sună cunoscut, nu-i aşa?

MODELUL CENTRALISMULUI FRANCEZ IACOBIN, pe care România l-a adoptat într-un anume context istoric, a devenit - în timp - o frână pentru regiuni, ţinute într-o dependenţă bugetară cronică de un centru tot mai lipsit de viziune, mai arogant, mai clientelar.

Până şi Franţa a renunţat, în anii ‘60, la acest model - devenise depăşit, neoperant, contraproductiv.

Suntem în secolul XXI şi pierdem, ca ţară, teren - pentru că nu ne reformăm administraţia, nu ne stimulăm potenţialul local, nu creăm context regiunilor să performeze.

Mai rău, bugetul public e tranzacţionat, mai mult ca oricând, pentru scopuri complet străine de nevoile contribuabililor.

A venit momentul să cultivăm şansele de dezvoltare ale regiunilor - şi, implicit, şansele de dezvoltare ale întregii Românii. Acesta este, de fapt, interesul naţional: ca regiunile să-şi tureze motoarele, să se dezvolte, să atragă investiţii şi talente.

Descentralizarea înseamnă inteligenţă istorică, şanse de dezvoltare, promisiuni plauzibile de prosperitate generată de jos în sus.

Înseamnă plasarea deciziei mai aproape de comunităţi.

Descentralizarea înseamnă administrare modernă, flexibilă, rapidă, eficace.

- NU CAPITALA TREBUIE SĂ AIBĂ O ŢARĂ, CI ŢARA TREBUIE SĂ AIBĂ O CAPITALĂ.

Procesul de regionalizare, aflat în dezbatere publică în 2013 - care ar fi permis în aceşti ani accesarea dinspre regiuni a fondurilor europene pentru infrastructură mare, de care Moldova are stringentă nevoie - a fost abandonat de administraţia de la Bucureşti fără vreo explicaţie.

Dezvoltarea României trebuie să fie rezultanta eforturilor marilor comunităţi regionale, care sunt direct interesate să valorifice oportunităţi - şi deci vor fi mai rapide şi mai eficiente.

Regiunile României trebuie, în plus, să se dezvolte simultan şi echilibrat. Dezechilibrele nasc tragedii, reacţii extreme, pericole greu de anticipat.

Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model naţional de descentralizare administrativă - şi de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naţionale.

Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică şi putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea ţării, ţinută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant şi antinaţional.

DE ACUM, MOLDOVA ARE O VOCE!".

Pe timpul dezbaterii de circa două ore din Sala CUZA, au mai intervenit la discuţii, din rândul publicului, cu probleme destul de pertinente şi de actualitate pentru Moldova, Ciprian Bostan (consilier local PNL Iaşi), Daniel Amarandei, Iulian Bulai (deputat USR de Neamţ), George Ţăranu (membru USR Iaşi), Adrian Covăsneanu (vicepreşedintele Asociaţiei Moldova vrea autostradă), Monica Berescu (antreprenor), Tatiana Halip, prof. Ana Maria Ghiban. Petru Budeanu (care s-a prezentat astfel: "Sunt moldovean de pe malul Prutului şi un dac liber!"), Alexandru Sevastian.
În final, membrii fondatori ai "MDM" au semnat statutul asociaţiei. Cei 21 de "magnifici" sunt: Alexandru Călinescu (profesor emerit), Dorin Dobrincu (istoric), Dan Radu (jurnalist), Cătălin Urtoi (inginer), Florea Ioncioaia (istoric şi publicist), Ionel Apostol (inginer), Claudia Negrău (economist), Gregoriana Carmen Tudoran (economist), Bogdan Roman (economist şi antreprenor), Marius Grigore (economist), Manuel Sebastian Perju (antreprenor), Romeo Valentin Muscă (specialist în probleme religioase, a studiat teologia la Bucureşti, iar din 2010 este directorul Casei de Cultură din Odobeşti - jud. Vrancea), Viorel Oprea (fost jurnalist, în prezent este consultant pentru proiecte europene), Mihai Chiper (istoric), Radu Popescu (specialist în marketing, PR şi comunicare), Cătălin Păduraru (născut la Iaşi, este antreprenor şi preşedinte al International Wine Contest Bucharest), Doru Căstăian (profesor de filosofie şi ştiinţe socio-umane), Sorin Simion (consilier juridic şi fost jurnalist), George Ţurcănaşu (geograf), Cătălin Moraru (jurnalist şi inginer), Daniela Mitrofan (psihoterapeut).  
Conferinţa publică şi conferinţa de presă de la Hotelul Unirea din Iaşi s-a încheiat într-un ton optimist, cu speranţa că Asociatia "Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei" va deveni prima voce regională coerentă şi clară în promovarea şi apărarea intereselor Moldovei.

DAN TEODORESCU