La Comunitatea Evreilor din Iaşi s-a conferenţiat despre "160 ani de la Unirea Principatelor Române"

Duminică, pe 3 februarie 2019, la Sinagoga Meranilor din Iaşi a avut loc manifestarea culturală denumită "160 de ani de la Mica Unire / Unirea Principatelor Române", moderatorul evenimentului fiind Moshe Groper - colaborator la CIEE.

După intonarea Imnurilor României şi Israelului şi după rostirea unei rugăciuni pentru binele celor două ţări prietene,  cu tema generală "Rolul şi meritele evreilor în dezvoltarea societăţii" au conferenţiat în faţa unui public numeros dr. Benjamina-Ides Vladcovschi (secretarul general al Comunităţii Evreilor Iaşi / CEI), prof. univ. dr. Odette Blumenfeld, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, comandor (r) Mihai Batog-Bujeniţă, prof. univ. dr. Sorina Bălănescu şi elevul David Luchian (11 ani).

Din bogăţia de informaţii din cadrul discursurilor care au avut loc, am consemnat următoarele elemente:

- Moshe Groper: "În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, iar în Ţara Românească pe 24 ianuarie 1859. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând şi unirea politică. Evreii au fost loiali statului Român, dar nu întotdeauna a fost şi reciprocitate. Acum vedem totul ca într-o familie, în care fraţii s-au certat şi s-au împăcat şi împreună vrem să facem o Românie frumoasă! Nu avem o ţară de rezervă, facem totul noi pentru noi! Cu o economie tare şi o armată bună noi facem o ţară bună, pentru copiii şi nepoţii noştri".
După ce am ascultat şi un mesaj audio trimis de Consulul român în Israel şi după ce Benjamina-Ides Vladcovschi ne-a prezentat o istorie a Sinagogii Meranilor, adică a Sinagogii celor care vindeau mere în piaţă şi care a fost finalizată în 1865, am mai consemnat:
-  Odette Blumenfeld: "Modul de tratare al evreilor constituie un barometru politic şi social. Este modul în care şi noi, evreii, suntem priviţi de majoritari. Sinagoga este casa pentru studiu, a comunicării sociale, culturale şi spirituale, în afară de casă de rugăciune. Valorile culturii iudaice pun în valoare această contribuţie evreiască la cultura mondială şi românească. Paşoptiştii din Moldova au avut o mare contribuţie la Unirea Principatelor şi aici găsim şi evrei cu cetăţenie română. Vă mai pot spune că Muzeul de la Sinagoga mare a fost făcut pe baze ştiinţifice".

- Alexandru-Florin Platon: "Tatăl meu a fost interesat de comunitatea evreilor şi de istoria ei. Ne întrebăm, astăzi, la 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, ce a însemnat acest eveniment pentru evrei? Şi spun: această unire a născut mari speranţe pentru evreii din România, dar aceste speranţe nu s-au împlinit în totalitate! După Unirea Principatelor Române a fost naturalizarea şi asimilarea unei naţiuni. Cei care au fost de alte religii şi culturi nu au avut de ales decât să se asimileze. Unirea din 1859, chiar dacă nu a schimbat statutul juridic al comunităţii evreieşti, a însemnat un pas în direcţia emancipării, iar după 1918 s-a primit identitate juridică".
- Mihai Batog-Bujeniţă: "Am primit misiunea să vorbesc despre armată şi despre contribuţia evreilor în armată. După cum se ştie, o armată trebuie să apere integritatea şi suveranitatea unui teritoriu. Folosirea armatei în alte scopuri a dus până la urmă la căderea acelui regim politic. Armata are nevoie de batalioane de construcţii. La noi au fost însă ani de aşa zise trupe de <<diribao>>, de slavia armatei. După 1859, la început, a fost o armată a Principatelor Române şi nu o armată naţională. Iar Turcia şi Franţa au avut o contribuţie mare în această unire a principatelor. În armată, aproape toţi medicii erau evrei! Inclusiv doctorul lui Ştefan cel Mare era evreu.  Nu există stat în lumea asta fără armată! Israelul are o armată puternică, care este cea mai puternică din lume. Armata în Israel este cea care stă la metereze. Un lucru inedit: ştiaţi că Nicolae Valter Mărăcineanu, eroul de la reduta Griviţa, era evreu? Erau evrei şi în trupe, dar şi la comandă. Evreii sunt oameni de stânga; la ei ideea de egalitate este primordială, iar Karl Marx, născut într-o familie cu vechi și ramificate tradiții rabinice, a făcut o lume!".

- Sorina Bălănescu: "Am să vorbesc despre teatrul evreiesc, care s-a dezvoltat la Iaşi, la Grădina Pomul Verde şi la Bucureşti. Pot spune că actorul moare, doar atunci când moare ultimul personaj! Iar după actor, nu rămâne nimic! La 1 octombrie 1948 s-a înfiinţat Teatrul Evreiesc de Stat de la Bucureşti, care funcţionează şi acum. La Iaşi, Teatrul Evreiesc a funcţionat de la 1 octombrie 1949  şi până în 1963. Au fost mulţi actori evrei de mare renume la Iaşi, precum Marcel Finchelescu, Nuşa Grup, Saul Taişler. Vă mai spus că în data de 19 august 1876, regizorul, dramaturgul și traducătorul evreu Avram Goldfaden deschidea în apropierea actualului Teatru Național din Iași celebra scenă <<Pomul Verde>>, primul teatru profesionist din lume în limba idiș".
- David Luchian (elev în clasa a IV-a, fiul conducătorului formaţiei NIGUN, Romeo Luchian): "Tatăl meu este născut la Cernăuţi, în Bucovina de Nord, iar mama mea în Basarabia. Cele două surori ale mele sunt născute în Basarabia, iar eu, cu fratele meu mai mic, Iacov, suntem născuţi în România. Eu sunt mândru că m-am născut aici, în România!".

După aplauzele furtunoase ale publicului, David şi Iacov Luchian au susţinut un mic recital muzical, acompaniaţi fiind de renumita formaţie NIGUN, acolo unde s-au aflat părinţii lor, Romeo Luchian şi Tatiana Luchian.
Pe durata manifestării de duminică, formaţia NIGUN (în traducere liberă - Melodie) a susţinut şi un superb recital de muzică klezmer, în prim plan fiind soliştii Albert Lozneanu şi Uri Ferenbac.
DAN TEODORESCU