sâmbătă, 27 octombrie 2018

"Iconar de cuvinte", o nouă carte editată de dr. Sorin Cotlarciuc


În Dealul Copoului a venit toamna! În Parcul Copou, printre frunzele ruginii ale toamnei moldave, literatura de bună calitate este la ea acasă, iar în ziua de sâmbătă, 27 octombrie 2018, amfiteatrul de la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a Municipiului Iaşi a găzduit lansarea cărţii "Iconar de cuvinte", de dr. Sorin Cotlarciuc, cel care, în afară de tratat cariile dentare se pricepe cum nimeni altul să trateze şi sufletele bucovinenilor din nordul României, acolo unde graniţa dintre comuna Vama (locul său de baştină) şi oraşul Cernăuţi devine tot mai mult o iluzie optică!
Evenimentul moderat de scriitorul Liviu Apetroaie a adunat în amfiteatrul menţionat mai mulţi membrii ai Uniunii Scriitorilor din România - Filialele Iaşi şi Bacău, ai Ligii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi-Moldova, ai Asociaţiei Literare "Păstorel" Iaşi (ALPI), ai Cenaclului "Nectarie" din Vama - judeţul Suceava, ai Asociaţiei "Universul Prieteniei" Iaşi, manifestarea în sine având loc în perimetrul ediţiei a 85-a a "Amiezii Culturale Bucovinene", din cadrul Societăţii de Cultură şi Literatură Română în Bucovina - Filiala Iaşi (preşedinte: Vasile Diacon).   
Lansarea cărţii de poezie a doctorului stomatolog Sorin Cotlarciuc, care a avut loc la "doi paşi" de Teiul lui Eminescu şi de muzeul cu acelaşi nume, a început însă cu un moment de reculegere în memoria celor care au fost prof. Mandache Leocov şi dr. Marin Burlea, doi oameni care au muncit până în ultima clipă pentru binele semenilor şi în primul rând pentru ieşeni şi românii de pretutindeni şi care au plecat recent într-o altă "Galaxie Stelară".
A urmat apoi prezentarea cărţii "Iconar de cuvinte", scoasă pe piaţă de "CronEdit" Iaşi, în 2018, redactor de carte fiind Valeriu Stancu, corectura fiind făcută de Mariana Stancu, iar grafica aparţine ceferistului Mihai Ghenghea. Despre volumul de versuri supus dezbaterii publice au vorbit scriitorii Vasile Diacon, Liviu Apetroaie, Valentin Talpalaru, Emilian Marcu, Mihai Batog-Bujeniţă, Ioan Mugurel Sasu, Horia Zilieru.
Iată şi câteva intervenţii ale celor în cauză:
- Liviu Apetroaie: "Suntem într-un loc favorabil pentru spirit. Nu au putut veni la această întâlnire, din motive obiective, Adi Cristi şi Valeriu Stancu şi vă cer scuze în numele lor. Mai pot spune că Sorin Cotlarciuc vine acum cu o carte de poezie dedicată Centenarului. Eminescu a spus: <<Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici>>, iar imaginile puse pe bisericile din Bucovina explică ce se spune într-o carte. Sunt aici prietenii lui Sorin Cotlarciuc, iar doctorului vine azi, în faţa noastră, ca om de litere! Din păcare, termenul de patriotism nu mai convine societăţii civile!".
- Valentin Talpalaru: "Deoarece nu mai am nici un dinte împotriva lui Sorin Cotlarciuc, nu pot fi decât subiectiv, ca prieten. Eu îl prefer însă pe Sorin ca prozator! Titlul volumului este suficient de explicit, este o poezie într-un titlu. Iar cartea lui Sorin Cotlarciuc este o declaraţie patriotică! Vom găsi o fişă lirică prin care a trăit Bucovina. Avem aici o carte care trebuie citită!".
În continuare, din sală, din mijlocul "poporului", scriitorul Vasile Vajoga a rostit o epigramă făcută "pe genunchi", despre afirmaţiile lui Val Talpalaru la adresa lui Sorin Cotlarciuc, în care se spune: "Din tot ce-ai apucat să-i spui / Eu pot admite-o ipoteză / Nu n-ai un dinte contra lui / Ci ai o ditamai proteză!".
După aplauzele primite la scenă deschisă de "VILI", a urmat la cuvânt poetul Emilian Marcu, care a rostit următoarele: "Cine este societatea civilă care nu agrează poezia patriotică? Doar un grup crepuscul! Eu voi lansa o carte de poezie patriotică la Tipo Moldova şi mulţumesc editurii pentru acest lucru. Cartea lui Sorin Cotlarciuc nu este o carte de sonete, ci cu sonete! Sunt trei capitole în carte: La răscruce de ţară - întregirea, Îngerul cu aripi de seleniu şi Documentele Marii Uniri, semnate şi de senatorul doctor Nicolae Cotlarciuc. Mai este şi postfaţa semnată de Constantin Mănuţă. Poeziile lui Sorin Cotlarciuc au un caracter polemic. El este şi o fire rebelă, care nu se poate dezbăra de umorul coroziv pe care îl aduce în poeziile sale. Suntem într-o perioadă explozivă a României, se doreşte probabil destrămarea României. Dar eu sunt un patriot!".
Invitat la cuvânt, scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă a menţionat: "Iconarul îşi crează opera de icoane! Este o carte de excepţie. Spiritele noastre şi viaţa noastră este aici. Mai pot spune că Bucovina a fost vândută de exact păstorii ei!"      
Venit din comuna suceveană Vama, din Bucovina, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, nimeni altul decât redactorul şef al revistei "Surâsul Bucovinei" (revista din octombrie 2018 fiind distribuită publicului) a rostit: "Trebuie remarcată şi contribuţia graficianului şi cumnatului Mihai Ghenghea la această carte. Mă bucură cartea lui Sorin, care nu a căzut pe latura modernismului. Este o discreţie de iubire la Sorin Cotlarciuc pentru Bucovina!".
Luând cuvântul în faţa publicului, maestrul Horia Zilieru a menţionat: "Oameni buni, mie nu mi-a mai rămas multe de spus, deoarece cei din urmă vor fi cei dintâi chemaţi, dar eu spun nechemaţi! Respirăm celestul suflu bucovinean. Sorin vine cu documente în această carte şi am rămas fascinat de acest poet al clopotelor bisericii. Lumina înaintaşilor, a graiului, a peisajului, a portului popular, a suferinţei, a credinţei sunt darurile locurilor din Bucovina, iar Sorin ne arată această mişcare deal-vale. Eu îl felicit pentru credinţa sa în poezie, pentru dragostea de acele locuri natale!".
Partea artistică a manifestării a fost susţinută de Emil Gnatenco şi Sofia Doina Gavrilă, care au recitat din poeziile lui Sorin Cotlarciuc. Actorul şi regizorul Emil Gnatenco a susţinut şi un superb recital pe tema războiului, prezentat recent şi la Festivalul Naţional de Teatru de la Medgidia, dar şi pe scenele Clubului CFR Iaşi de la Râpa Galbenă şi Cercului Militar Iaşi din Dealul Copoului.
În finalul manifestării, poetul Sorin Cotlarciuc a mai spus: "Prin această carte am vrut să cinstesc evenimentul de Centenar. Am avut şi două rude care au fost implicate în actul de Unire. A fost Constantin Sasu, poet cu patru clase primare, rănit în război şi care s-a vindecat apoi în spital şi care i-a închinat poeziile sale reginei Maria. Al doilea membru unionist a fost profesorul de teologie din Cernăuţi, Nicolae Cotlarciuc. Nicolae a devenit Nectarie Cotlarciuc, iar în 1924  a fost ales Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei. Nicolae Cotlarciuc şi Ion Nistor au plecat la Bucureşti pentru a duce documentele Unirii. La sfârşitul cărţii găsiţi copii xerox după aceste documente şi harta României mari editată de nemţi. Vă mai pot spune că această carte, Iconar de cuvinte, a primit şi o distincţie la Festivalul de Poezie de la Bistriţa-Năsăud".
A urmat apoi sesiunea de autografe oferită de Sorin Cotlarciuc şi tradiţionala fotografie de grup.
Parcul Copou era parcă şi mai frumos după ieşirea la aer a participanţilor, iar teiul lui Eminescu se apleca tacticos în bătaie leneşă a vântului de toamnă ieşeană!
DAN TEODORESCU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu