Pandelica Radeş, o luptătoare pentru reîntregirea neamului!

 La parterul clădirii Cercului Militar din Iaşi au răsunat clopotele Unirii Neamului Românesc, în anul Centenarului Marii Uniri. Evenimentul s-a produs miercuri, pe 10 octombrie 2018, atunci când octogenera Pandelica Radeş şi-a lansat patru volume beletristice: "Rime şi portative", "Bucovina cea furată", "Basarabie rupe-ţi cătuşele" şi "În amurgul vieţii" domnia sa fiind o aprigă luptătoare pentru reîntregirea neamului.  

În prezidiul manifestării culturale din Dealul Copoului s-au aflat autoarea prof. Pandelica Radeş, col (r) Benone Tiron - comandantul Cercului Militar din Iaşi, prof. univ. dr. Mihai Dorin, prof. Livia Ciupercă - membră a Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi şi critic literar, prof. Anastasia Gîrneaţă - pictor, prof. Nicolai Chiţan, prof. Corina Matei-Gherman, membră a Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi şi preşedintele Ligii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi-Moldova.

În sală s-au mai aflat Calistrat Robu - preşedintele Uniunii Creatorilor de Artă (UCA) - Sucursala Iaşi, jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu - vicepreşedintele Ligii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi-Moldova, membru UZPR şi APSR şi membru senior al Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi, scriitoarele Viorica Şerban şi Angela Pistol, Nicu Ochiană alias "Magicianul Nicolas", graficianul Eugen D. Nicanor (Eugen Andronic), fotoreporterii Ioan Vârlan şi Dumitru Baca şi mulţi alţi oameni de cultură din dulcele târg al Ieşilor.   

În deschiderea evenimentului, col (r) Benone Tiron, gazda adunării, s-a adresat publicului cu următoarele cuvinte: "Mulţumesc că sunteţi aici, la întâlnirea cu doamna Pandelica Radeş. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în an centenar şi cu câteva zile înainte de Sfânta Parascheva ne-am întâlnit la această activitate culturală. Îi doresc doamnei Pandelica Radeş multă sănătate, să scrie multe cărţi de acum încolo, pe care să le  lanseze tot aici, la Cercul Militar din Iaşi".
În luările de cuvânt care au urmat am consemnat următoarele intervenţii la microfonul sălii:
- Dr. ec. Corina Matei-Gherman (moderatoarea evenimentului): "Ne întâlnim astăzi sub semnul Centenarului şi sub un salut prietenesc. Vor fi multe momente muzicale aici, pe versurile doamnei prof. Pandelica Radeş".
- Prof. univ. dr. Mihai Dorin: "O cunosc de 29 ani pe doamna Pandelica Radeş, care are o mare putere de sacrificiu. Cred că are un preaplin de energie, pe care îl oferă şi semenilor ei. Doamna Pandelica Radeş nu a făcut parte din categoria optimiştilor de atunci, din 1990, ea a fost uşor pesimistă. Dar eu cred că tocmai pesimiştii împing istoria mai departe. Ei, pesimiştii, au vrut mai mult în ianuarie '90. Ea a crezut că monarhia este o idee în care merită să investeşti. Ea a rămas ca în ianuarie 1990, un om cu convingeri ferme! Şi-a însuşit aceste demersuri în poemele pe care le scrie, iar acest mesaj poetic, al ei, trebuie să ajungă la oamenii simpli. Ea vede dincolo de imediat! Din păcate, PNŢ-CD nu mai există în acest moment. Vă mai pot spune că în trecut, generaţiile de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia au ajuns aproape toate în închisorile comuniste. Mulţi au plătit pentru că au luptat pentru cauza României! Am primit şi eu, din energia domniei sale, de-a lungul timpului, deşi facem parte din generaţii diferite. Din păcate, astăzi avem personaje penibile, nişte accidente ale timpului. Se suferă mult în volumul <<În amurgul vieţii>>, care este un omagiu de Centenar!".
-  Prof. Nicolai Chiţan: "Tatăl doamnei prof. Pandelica Radeş vine din regiunea Herţa şi era specialist în motoare cu ardere internă. Iată de ce ea este apropiată de Bucovina, pe latură paternă. Ea s-a implicat singură în activitatea obştească, a avut convorbiri cu Regele Mihai şi cu fiica Margareta. A călătorit mult, pentru binele românilor!".

- Prof. Livia Ciupercă: "Noi suntem fiinţe trecătoare şi mai aflăm câte ceva despre unii şi alţii. Drept să spun, am avut informaţii despre dumneavoastră, doamnă Pandelica Radeş, de pe internet. Doamna Radeş ne prezintă astăzi numeroase volume, iar pe coperta unuia este o frântură de hotar. S-a născut în satul Borolea, din comuna Hăneşti - judeţul Botoşani, iar pentru noi este o datorie să ne întoarcem la locul unde am văzut lumina zilei. De istorie se ocupă mai mulţi scriitori ieşeni în prezent, precum Vasile Diacon şi Mihai Caba, iar Dan Teodorescu este preocupat de aspecte din istoria sportului. De fapt, aceasta este şi misiunea, să lăsăm în urma noastră o petală, o urmă a nădejdii de Dumnezeu. O rog pe doamna Pandelica Radeş să aştearnă pe hârtie tot ce îşi mai aminteşte despre înaintaşii noştri".
Manifestarea de la Cercul Militar Iaşi a fost presărată cu momente artistice de înalt nivel, în faţa publicului prezentându-se interpreţii de muzică populară, uşoară şi folk, Elena Tănase, Rodica Ioniţă-Grosu şi Dănuţ Petrişoaea, dar şi ansamblul coral "Seniorii celor Şapte Coline" (dirijor: Rodica Murgu şi apoi Elena Apostol; solist: Iulia Ravac).

În continuare, autoarea Pandelia Radeş a recitat câteva din poeziile sale, în contextul evenimentelor istorice din secolul trecut, în unele momente de atunci având de suferit chiar familia domniei sale. Profesoara Pandelica Radeş a mai menţionat: "Unirea dintre România şi Basarabia o fac parlamentarii şi nu eu sau domnul colonel Tiron. Eu sunt legată de Bucovina prin sângele patern, tatăl meu fiind născut în plasa Herţa. 27 de sate din plasa Herţa au rămas acolo, în Ucraina de azi şi doar trei au trecut în România. Eu am crescut în durerea neamului şi am cunoscut-o pe bunica mea o singură dată, când aveam 6 ani. Eu sunt datoare să fac ceva pentru acel teritoriu. De fapt, eu m-am oferit să predau limba română gratuit, în Basarabia, dar nu a fost posibil. La 50 ani am început să scriu poezii, nu mai devreme. Despre Stejarul lui Ştefan cel Mare din Codrii Cosminului am compus o baladă. Eu am jurat sub acel Stejar să fac tot ce-oi putea să aduc acel ţinut înapoi, în România".

După ce Dănuţ Petrişoaea, un multiplu medaliat în concursurile naţionale, a cântat muzică folk pe versurile doamnei Pandelica Radeş, aceasta din urmă a mai spus: "De Basarabia sunt legată de faptul că satul meu se află la doar 8 km în linie dreaptă faţă de Prut. În 1990, eu cu Mihai Dorin am organizat Podul de Flori de la Prut, unde oamenii plângeau şi se strigau unul pe altul!".           

* Pandelica Radeş deja a început să nu-şi mai aparţină. Ea este a ţinutului Herţa şi a Divinităţii...

Lecturând cartea "În amurgul vieţii", la pag. 5, într-un articol semnat de Lucian Manole, redactor la revista Luceafărul, din Botoşani,  găsim următorul pasaj: "Filosoful, eseistul, economistul şi omul politic Petre Ţuţea considera: <<O personalitate este aceea care se dăruieşte, nu se justifică. Personalitate e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-şi mai aparţine>>. Şi Pandelica Radeş deja a început să nu-şi mai aparţină. Ea este a ţinutului Herţa şi a Divinităţii".
Iar în deschiderea volumului "În amurgul vieţii", autorul prof. Pandelica Radeş a menţionat: "Dedic această carte, împlinirii unui secol de la Unirea cea Mare, deoarece toată viaţa mea a fost o luptă, atât prin scris, cât şi prin fapt, pentru ca iarăşi, să se înfăptuiască Reîntregirea neamului Românesc".  

Vă mai informăm că, la finalul manifestării de la Cercul Militar Iaşi, organizatorii au oferit diplome de excelenţă celor implicaţi în derularea acestui eveniment, iar prof. Pandelica Radeş (născută Airinei) a acordat o sesiune de autografe celor prezenţi.
DAN TEODORESCU