La Iaşi, la Palatul Culturii, un vârf de carieră pentru arbitrul de şah Dinu-Ioan Nicula!

Până pe 30 aprilie 2017, Palatul Culturii din Iaşi, simbolul străvechii Capitale a Moldovei, găzduieşte Campionatul Mondial Şcolar de Şah, cu participarea a 576 de copiii (364 de băieţi şi 212 fete) din 40 de naţiuni ale lumii. Competiţia este coordonată de o întreagă comisie de arbitraj, în frunte cu arbitrul şef Dinu-Ioan Nicula (49 ani), din Bucureşti. O discuţia cu dublul licenţiat Dinu Nicula a avut loc în ziua de miercuri, 26 aprilie, pe timpul rundei cu nr. 5 şi după ce, "Mondialul" de la Iaşi a derulat turneul blitz.

- Domnule Dinu Nicula, ce reprezintă acest Campionat Mondial de Şah Şcolar pentru dumneavoastră?

- Campionatul Mondial de la Iaşi reprezintă pentru mine un vârf de carieră, deoarece este prima dată când am întreaga responsabilitate la o competiţie internaţională. Asta după ce, în 2016, la Campionatul European de senioare de la Mamaia am fost arbitru secund unic, iar în 2014, la Tromso (Norvegia), la Olimpiada Mondială de Şah, am fost arbitru.

- Ce performanţe personale aveţi în "sportul minţii", domnule Dinu Nicula?

- În şahul clasic am categoria I de clasificare, dar am performanţe mai mari în domeniul dezlegărilor! Sunt antrenorul echipelor României la dezlegări probleme de şah, maestru FIDE în dezlegări, maestru al sportului în general. Sunt un promotor al problemisticii şahiste în România şi redactor şef al revistei "Componist - Buletin problemistic". Încă din 2005 sunt delegat din partea României la Congresele Mondiale de compoziţie şahistă şi cu această ocazie am vizitat întreaga lume, de la Rio de Janeiro până la Kobe, pot spune. Un fapt important pe această latură a fost că, în 2015, tot la Iaşi, am fost arbitru la Campionatul European de dezlegări, găzduit de Sala Polivalentă. A fost atunci cea mai importantă competiţie de dezlegări, organizată vreodată în România!

- Ce reprezintă şahul pentru copiii din România şi din întreaga lume, de fapt?
- Şahul este o preocupare frumoasă, care ar trebui să fie şi nobilă pentru copiii din întreaga lume. Numai prin faptul că îi distrage de la alte preocupări facile, tot ar fi suficient, dar desigur şahul are şi alte laturi benefice, cu condiţia să fie abordat cu seriozitate.   

- În România se face mult şah şi în şcoli...

- Introducerea şahului în şcoală este o reuşită primordială a actualei conduceri a Federaţiei Române de Şah. Este o reuşită nu numai pentru copii, ci şi pentru numeroasele cadre de competenţă şahistă care pot să-şi asigure astfel un venit de subzistenţă din şah.

- Există pentru dumneavoastră, domnule Dinu Nicula, o punte care vă leagă de Iaşi?
- Acest Campionat Mondial Şcolar de Şah de la Iaşi are şi o dublă latură afectivă pentru mine. Plus că, la "Mondialul" din 2012, tot de la Iaşi, am fost în brigada de arbitri de atunci. Iaşul are şi o altă însemnătate particulară pentru mine din motive umane, deoarece cu mulţi ani în urmă, în Sala Coandă, tot de la Palatul Culturii, s-a desfăşurat prima competiţie naţională unde am arbitrat. Plus că sora mamei mele este în Iaşi. Apoi se spune foarte bine că nasc şi la Moldova oameni!
- Vă place Iaşul?
- De fiecare dată când vin la Iaşi sunt foarte prins cu activitatea profesională, dar în urmă cu puţini ani am făcut totuşi un tur al caselor memoriale de aici. Iaşul este un loc drag mie, îl simt mereu aproape şi revenirea îmi face plăcere şi îmi dă speranţa că toate aceste lucruri frumoase vor continua mereu.

- Vorbiţi ca un literat, domnule Dinu Nicula...

- Eu am făcut două facultăţi. Prima a fost cea de Construcţii, pe care am absolvit-o în 1992. Am absolvit apoi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti - secţia filmologie-scenaristică şi am fost apoi angajat la Arhiva Naţională de Filme, în 2004. Sunt doctor în istoria filmului şi am trecut prin toate treptele dezvoltării profesionale. Numai că, între timp m-am reprofilat, graţie Federaţiei Române de Şah. Am şi o activitate intensă şi cu redacţia Cuvintelor Încrucişate, iar din aprilie 1997 şi până în aprilie 2017 sunt deci 20 de ani de muncă în acest domeniu.
- Eu cred că aceste "cuvinte încrucişate" se potrivesc bine cu dezlegările în şah, dacă ne referim la activitatea domnului Dinu Nicula...
- În 1973, cînd aveam doar 6 ani, mama mi-a pus în mână o revistă de cuvinte încrucişate şi de atunci am început să dezleg REBUS, deoarece ştiam să citesc încă de la acea vârstă. Pasiunea pentru şah a venit sub impulsul tatălui, iar apoi am devenit autodidact.

- Şahul se moşteneşte acum în familia dumneavoastră, este ca o "ştafetă"?

- Am o fiică de 13 ani, dar şahul nu s-a prins încă de ea, este o chestie "a la longue" probabil! De fapt, noi nu trebuie să transmitem "ştafete", ci modele intelectuale. Mai cu seamă culturale!

- Aţi avut evenimente deosebite în arbitraj?

- De obicei, evenimentele deosebite în arbitraj sunt neplăcute, nu trebuie să le mai amintim!

- Ce sporturi vă mai plac, în afară de şah?

- Ca spectator, iubesc atletismul şi înotul. Păcat că la Bucureşti nu mai putem urmări întreceri de atletism în aer liber, ci poate doar în sală, în condiţii nu prea bune. Îmi place şi tenisul de câmp. Îmi place şi fotbalul, dar nu sunt un împătimit al acestui sport. Dacă pot să urmăresc meciurile de fotbal e bine, dacă nu pot, asta e...

- Aveţi cărţi în curs de editare?
- În iunie îmi apare cartea "Filmat în România, 2010-2014". Sunt fişele celor 357 de filme de ficţiune, de lung şi scurt metraj, lucrate în România. Este o carte elaborată împreună cu istoricul de film Bujor T. Rîpeanu, cel care a editat de fapt primele două volume, acum este al treilea. Editura este Meronia, din Bucureşti, iar lansarea cărţii va avea loc la Cluj.

- La Iaşi, în perioada 10-14 mai 2017, va fi Festivalul de film „Serile filmului românesc”. Cartea dumneavoastră putea fi lansată şi la Iaşi...

- Este o propunere interesantă, foarte bună, dar, din păcate, cartea noastră nu poate fi tipărită până pe 10 mai. Doar în iunie ea va vedea lumina tiparului.
- Poate data viitoare...

- Desigur! Mai ales că Iaşul, cum am mai spus, este un oraş drag mie!

DAN TEODORESCU