Germanul Thomas Bach este noul preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic !

Thomas Bach, noul preşedinte al CIO

Germanul Thomas Bach a fost ales, marţi, în funcţia de preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), în cadrul celei de-a 125-a sesiuni a forului, de la Buenos Aires, pentru un mandat de opt ani.

Bach a devenit al nouălea preşedinte CIO din istorie şi îi succede belgianului Jacques Rogge, care s-a aflat la conducerea forului în ultimii 12 ani.

Thomas Bach, campion olimpic la floretă pe echipe în 1976, a fost ales după al doilea tur de scrutin.

Chemat la tribuna celei de-a 125-a sesiuni a CIO, germanul în vârstă de 59 de ani, avocat de meserie, şi-a început discursul mulţumindu-le în şapte limbi celor care l-au votat, pentru încrederea pe care i-au arătat-o. "Este o mare responsabilitate, dar vreau să conduc CIO conform motto-ului meu: «Unitate în diversitate». Vreau să fiu un preşedinte pentru toţi. Trebuie să ştiţi că uşa, urechile şi inima mea sunt mereu deschise pentru voi. Noi, cei din această mare orchestră universală a membrilor CIO, să cântăm împreună în armonie, pentru un viitor strălucitor al mişcării olimpice, sub conducerea CIO", a spus Thomas Bach.
De menţionat că pentru postul de preşedinte au mai candidat ucraineanul Serghei Bubka (50 de ani), portoricanul Richard Carrion (61 de ani), Ng Ser Miang (Singapore - 64 de ani), elveţianul Denis Oswald (66 de ani) şi Ching-Kuo Wu (Taiwan - 67 de ani).

Taiwanezul Ching-Kuo Wu a fost eliminat după primul tur al alegerilor.

În primul tur, situaţia voturilor a fost: Thomas Bach 43, Serghei Bubka 8, Richard Carrion 23, Ser Miang Ng 6, Denis Oswald 7, Ching-kuo Wu 6. După această rundă s-a trecut la votarea pentru departajarea ultimilor doi candidaţi, rezultatele fiind următoarele: Ser Miang Ng -56 de voturi, Ching-kuo Wu - 36.
În turul doi, Bach a obţinut 49 de voturi, Carrion 29, Ng 6, Oswald 5 şi Bubka 4.

Vicepreşedinte al CIO din 2006, Thomas Bach a devenit al optulea preşedinte european al forului. Comitetul Internaţional Olimpic a fost condus până în prezent de grecul Demetrius Vikelas (1894-1896), francezul Pierre de Coubertin (1896-1925), belgianul Henri de Baillet-Latour (1925-1942), suedezul Sigfrid Edström (1946-1952), americanul Avery Brundage (1952-1972), irlandezul Michael Morris (Lord Killanin, 1972-1980), spaniolul Juan Antonio Samaranch (1980-2001) şi belgianul Jacques Rogge (2001-2013).

* Germania salută alegerea lui Thomas Bach la conducerea CIO

Toată Germania, de la reprezentanţi ai lumii sportului până la cancelarul Angela Merkel, a salutat cu entuziasm şi mândrie alegerea lui Thomas Bach în funcţia de preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic, apreciind drept o onoare pentru ţară această premieră germană.

"Zeul Olimpului este acum un german", a titrat cotidianul Bild, imediat după anunţul de la Buenos Aires, alături de o fotografie noului preşedinte al CIO, "cel mai puternic om din sportul mondial", conform Der Spiegel.

"Este extraordinar pentru sport şi pentru ţară", a declarat vicepreşedintele Comitetului Olimpic German (DOSB) şi preşedintele federaţiei naţionale de nataţie, Christa Thiel, subliniind atuurile fostului său şef de la DOSB, "cunoştinţele solide şi experienţa imensă".

"Este o recunoaştere a activităţii sale excelente şi un semn de stimă faţă de sportul german", a menţionat şi preşedintele Federaţiei Germane de Fotbal (DFB), Wolfgang Niersbach.

Legendarul Franz Beckenbauer a apreciat drept "o onoare pentru toţi germanii" alegerea lui Bach, iar selecţionerul Germaniei, Joachim Low, a amintit că naţionala "i-a ţinut pumnii la alegeri unui candidat german fan al fotbalului".
Şi baschetbalistul Dirk Nowitzki s-a declarat mândru de rezultatul alegerilor, iar triplul campion olimpic la canoe, Andreas Diettmer, a afirmat că "un german la conducerea CIO nu va reprezenta un impediment pentru o candidatură olimpică a Germaniei".

"Ca nou preşedinte al CIO şi sportiv corect, el nu va putea susţine o potenţială candidatură a oraşului Munchen. Însă sunt convins că va continua activitatea excelentă cu DOSP şi cu succesorul său", a declarat primarul din Munchen, Christian Ude.

Cancelarul Angela Merkel şi-a exprimat, într-un comunicat, bucuria de a vedea "Germania continuând să fie reprezentată cu prestigiu pe scena internaţională".

"O situaţie istorică", a afirmat ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, care a amintit că guvernul "a susţinut cu fermitate această candidatură".

* Thomas Bach, de la aurul olimpic la conducerea sportului mondial

Germanul Thomas Bach, ales marţi al nouălea preşedinte al CIO, şi-a început parcursul către cea mai înaltă funcţie din sportul mondial opunându-se deciziei de boicotare a Jocurilor Olimpice de la Moscova de către ţara sa, în 1980.

Fost floretist, campion mondial pe echipe în 1975 şi medaliat cu aurul olimpic în 1976, la Montreal, Bach a considerat drept o profundă nedreptate decizia Republicii Federale Germane de a refuza să trimită o delegaţie în URSS, în semn de protest faţă intervenţia militară din Afganistan, din decembrie 1979.

"Eram purtătorul de cuvânt al sportivilor din Germania de Vest. M-am luptat foarte mult pentru ca noi să participăm la competiţia de la Moscova. Totuşi, sub presiunea enormă a guvernului, comitetul naţional olimpic a cedat şi a boicotat JO", îşi aminteşte Thomas Bach.

"Din acel moment am încetat să fiu sportiv, pentru a intra în politica instituţiilor sportive. Am acceptat să devin membru al Comitetului Olimpic German pentru că doream să evit ca alţi sportivi să aibă de suferit în viitor, în situaţii cum a fost cea din 1980. Toţi sportivii îşi doresc să participe la Jocurile Olimpice şi pentru unii singura şansă de a o face a fost în 1980", a explicat Bach.

Alături de Horst Dassler, patronul Adidas, al cărui asistent fidel a fost până în 1987, când omul de afaceri a încetat din viaţă, tânărul care tocmai devenise avocat specializat în chestiuni economice a descoperit intrigile CIO din era Juan Antonio Samaranch.

În 1991, la 37 de ani, Thomas Bach a intrat în clubul select al membrilor CIO. Nouă ani mai târziu, el a fost ales pentru prima dată vicepreşedinte. Avocatul german a fost extrem de activ în mişcarea olimpică. El a negociat drepturile de televizare a JO în Europa şi a devenit chiar preşedinte al Comisiei Juridice.

Însă bavarezul este extrem de influent şi pe plan naţional, ca preşedinte al Comitetul Olimpic German, ceea ce i-a atras unele critici în legătură cu diversitatea activităţilor sale, afacerile sale şi funcţiile în cadrul CIO. Presa germană a lansat semne de întrebare în legătură cu un contract al lui Bach de consultant pentru Siemens, furnizor al JO de la Beijing, din 2008, însă Comisia de Etică a CIO a considerat că nu a fost vorba de un conflict de interese. În această vară, susţinerea candidaturii sale în mod public de către şeicul Ahmad al-Fahad al-Sabah, fostul preşedinte al organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol, a atras, de asemenea, unele suspiciuni. Bach este şi preşedintele al Camerei de Comerţ germano-arabă şi preşedinte sau membru în consiliile de administraţie ale mai multor societăţi.

* Românul Octavian Morariu a devenit membru al Comitetului Internaţional Olimpic

Octavian Morariu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a devenit oficial membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), la reuniunea de la Buenos Aires.
Preşedintele COSR Octavian Morariu a devenit astfel cel de-al patrulea român membru al CIO, după prinţul George Ghe. Bibescu, George Alexandro Plagino şi Alexandru Şiperco.

Alexandru Şiperco a fost membru CIO timp de 43 de ani, din 1955, până la moartea sa, în 1998.

George Ghe. Bibescu, primul român membru al CIO, a făcut parte doi ani din organizaţia olimpica internaţională, din 1899 şi 1901, chiar înainte de înfiinţarea forului olimpic naţional în 1924.

George Alexandro Plagino, primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice moderne, la Paris în 1900, a fost ales ca membru CIO în 1908 în cadrul Sesiunii de la Londra, dar a fost retras de autorităţile comuniste în februarie 1948.

Ceilalţi opt membri CIO confirmaţi marţi sunt suedezul Stefan Holm, campion olimpic în 2004 la săritura în înălţime, kenyanul Paul Kibii Tergat, cvintuplu campion mondial la cross-country, Larry Probst, un înalt responsabil al Comitetului Olimpic American, brazilianul Bernard Rajzman, filipineza Mikaela Maria Antonia Cojuangco-Jaworski, rusul Alexander Jukov, etiopianca Dagmawit Girmay Berhane şi olandezul Camiel Eurlings.

* Tokyo, gazda Jocurior Olimpice de Vară din 2020

În cadrul aceleiaşi reuniuni olimpice de la Buenos Aires, Tokyo a câştigat bătălia pentru organizarea celei de a XXXII-a ediţii de vara a Jocurilor Olimpice, marile învinse fiind metropolele Istanbul (Turcia) şi Madrid (Spania). Capitala niponă s-a desprins în favorită după prima rundă unde a acumulat 42 de voturi în timp ce Istanbul şi Madrid au fost la egalitate, cu câte 26 de voturi. La “baraj”, oraşul turc a acumulat 49 de voturi, iar capitalei Spaniei a iesit din competiţie cu 45 de voturi. În runda decisivă, Tokyo a câştigat detaşat, cu 60 de voturi, faţă de cele 36 ale oraşului Istanbul.

* Luptele rămân în rândul sporturilor olimpice

O altă decizie importantă luată la Buenos Aires de membrii CIO a fost aceea de a reintroduce luptele în programul olimpic, după ce Comitetul Executiv al CIO  decisese, pe 12 februarie 2013, să propună scoaterea acestui sport din rândul sporturilor olimpice de bază, începând cu ediţia din 2020 a Jocurilor Olimpice de vară.  

La Buenos Aires, CIO a decis cu 49 de voturi în favoarea luptelor, sport care se află în programul olimpic de la prima ediţie a JO. Potrivit acestei decizii, luptele vor fi prezente la Jocurile Olimpice din 2020 de la Tokyo şi la cele din 2024, iar celalte doua sporturi aflate în luptă pentru intrarea în programul olimpic softball / baseball şi squash, care au primit 24, respectiv 22 de voturi, vor trebui să mai aştepte.

Grupaj realizat de DAN TEODORESCU